Pagubele provocate de urşi în judeţul Covasna, în ultimii trei ani, se ridică la 35.000 de euro, potrivit unui studiu al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna. Acelaşi studiu arată că pierderile pricinuite de braconaj, în ultimii trei ani, cuantifică un total de 150.000 de euro, în timp ce veniturile estimate din vânătoarea de urşi sunt de peste 750.000 de euro.

Pagubele provocate de urşi în judeţul Covasna, în ultimii trei ani, se ridică la 35.000 de euro, potrivit unui studiu al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna. Acelaşi studiu arată că pierderile pricinuite de braconaj, în ultimii trei ani, cuantifică un total de 150.000 de euro, în timp ce veniturile estimate din vânătoarea de urşi sunt de peste 750.000 de euro.

Lege este, bani nu sunt

Şeful Serviciului de Implementare a politicilor de Mediu din cadrul APM Covasna, Octaviean Vasilescu, a declarat că pentru pagubele provocate de atacurile urşilor există legislaţie, însă nu există buget. Mai exact, oamenii care sunt păgubiţi material de urşi, pot solicita despăgubiri, existând un cadru legal în acest sens. Paradoxal sau nu, deşi există cadru legal şi deşi, de-a lungul anilor, au fost întocmite sute de procese verbale de constatare a pagubelor, nimeni nu a fost vreodată despăgubit, pentru că niciodată nu s-a prevăzut un buget în acest sens.

Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Covasna raportează în prezent un număr de aproximativ 600 de urşi în judeţul Covasna, dar există statistici neoficiale, ale vânătorilor, care indică un număr de aproape 900 de capete.

Omul, prezenţă constantă în păduri

Octaviean Vasilescu consideră că îndesirea atacurilor urşilor este în primul rând rezultatul faptului că aceştia nu mai găsesc mâncare în pădure, iar curajul lor de a veni spre aşezările omeneşti este dat de faptul că omul a devenit o prezenţă constantă în păduri, în ultimii ani.

APM Covasna îi sfătuieşte pe toţi locuitorii din mediul rural care se confruntă cu probleme create de urşi să se adreseze Agenţiei, primăriilor şi gestionarilor fondurilor de mediu, astfel încât să poată fi stabilite metodele de recoltare a acestor animale.

Monica Rizea