Deşi mecanismul de feedback a intrat în vigoare de câteva zile, în spitalele din judeţul Covasna nu poate fi încă implementat

Pacienţii internaţi pot reclama serviciile medicale de care au beneficiat în spitalele publice şi eventualele nereguli pe care le depistează. De zilele trecute, spitalele trebuie să pună la dispoziţia pacientului care se externează un formular prin care va spune cum a fost îngrijit şi cât de mulţumit este de serviciile oferite. Totul sub protecţia anonimatului. Chestionarele vor fi analizate în şedinţele consiliilor de etică, devenite şi ele obligatorii pentru fiecare spital de stat din România. La masa discuţiilor, lângă medici, asistente şi reprezentanţi ai spitalelor vor putea sta şi pacienţii. Măsura a fost introdusă în sistemul de Sănătate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 146/2015, publicat în Monitorul Oficial, la data de 17 februarie.

Potrivit acestui act normativ, mecanismul de feedback al pacientului reprezintă un mijloc de creştere a „gradului de încredere a pacienţilor în serviciile medicale oferite în cadrul spitalelor publice, prin analiza feedbackului pacienţilor cu privire la calitatea serviciilor oferite” şi de monitorizare a felului în care sunt respectate drepturile şi obligaţiile pacienţilor, dar şi a cadrelor medicale.

Consilii de etică obligatorii în toate spitalele

Concret, conform prevederilor cuprinse în ordinul ministerial, pacienţii au la dispoziţie două modalităţi prin care pot oferi feedback cu privire la calitatea serviciilor şi integritatea personalului din spitalele de stat. Fie primesc la externare un chestionar, pe care nu vor fi obligaţi să îl semneze, fie completează un formular online, disponibil pe site-ul fiecărui spital. Teoretic, opiniile şi sesizările primite de la pacienţi sunt supuse analizei consiliului de etică al unităţii sanitare respective, constituirea acestuia fiind obligatorie.

Implementarea mecanismului de feedback trebuie să se facă în toate spitalele publice din ţară. Acestea trebuie să organizeze procedura de selecţie a membrilor din consiliile de etică, să pună la dispoziţia pacienţilor formularele, atât online, cât şi fizic, să analizeze toate sesizările primite conform noilor prevederi şi să raporteze deciziile şi analizele consiliilor de etică către Compartimentul de Integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii, la sfârşit de an sau semestru.

Ca de obicei, lipsesc normele de aplicare...

În Spitalul Judeţean din Sfântu Gheorghe măsura ministerială nu este deocamdată implementată întrucât Ordinul Ministrului, ale cărui prevederi ar trebui deja puse în aplicare, nu a fost însoţit şi de date concrete privind modalităţile concrete de implementare.

Purtătorul de Cuvânt al Spitalul Județean, Nagy-Demeter István, consideră că măsura este binevenită întrucât ea oferă posibilitatea unei transparenţe a activităţii cadrelor medicale şi poate duce la consolidarea relaţiilor medic-pacient, dar şi la îmbunătăţirea sistemului de Sănătate în general, prin remedierea eventualelor deficienţe majore, care pot fi descoperite în urma analizei sesizărilor. Totuşi, rămâne de soluţionat cum se va pune concret în practică şi cum va deveni funcţional mecanismul de feedback.

„Nu ştiu cine va face prelucrarea acestor date, cine se va ocupa de centralizarea lor şi a rezultatelor. Nu ştiu cum se încadrează acest aspect în componenta de timp. Să nu uităm că există şi posibilitatea unor alarme false! În asemenea sesizări intervine şi subiectivismul celui care îşi exprimă nemulţumirea faţă de sistem. În orice caz, până când partea tehnică nu va fi pusă la punct aşa cum trebuie, nu putem implementa această măsură. Trebuie să ştim cum vor decurge şedinţele consiliilor de etică, cât timp vom aloca, cu ce frecvenţă le vom organiza şi aşa mai departe” – ne-a spus Nagy-Demeter István. El a punctat totodată că, deşi la nivel principial măsura este una binevenită, ea implică un volum de muncă în plus pentru cadrele medicale. „Şi medicii, şi asistentele au şi aşa destul de multă treabă” – ne-a mai spus purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean, care a adăugat că aşteaptă în continuare o circulară prin care să se comunice toate detaliile de aplicare a măsurii ministeriale.

Muncă suplimentară pentru cadrele medicale

De aceeaşi părere este şi directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, Ágoston László. „Consider că, aşa cum se întâmplă în orice afacere, feedbackul clientului este nu numai bun, ci şi necesar. Pot să spun că ar ajuta foarte mult ca cei din conducere să afle care este partea cea mai puţin apreciată şi ce anume trebuie îmbunătăţit” – ne-a spus el. Pe de altă parte, a punctat la rândul său problema încărcării cadrelor medicale cu sarcini în plus: „Este o muncă suplimentară pentru cadrele medicale şi, probabil, asta va fi o problemă privind felul în care gestionează spitalele noile responsabilităţi”.

Referitor la sinceritatea cu care pacienţii ar putea răspunde la chestionarele pe care le vor primi la externare, directorul DSP a mai spus că totul depinde de cadrele medicale. „Este o chestiune care ţine de atitudine. Dacă medicii îşi vor arăta bunăvoinţa, oamenii în mod cert vor fi încurajaţi să îşi exprime opiniile sincer. Dar dacă, prin comportamentul lor, cadrele medicale vor inhiba pacienţii, aceştia ar putea să îşi piardă curajul de a spune ce îi doare. În acest caz, există şi posibilitatea ca efortul să fie prea mare pentru rezultatele obţinute”, mai spune directorul DSP.

Pacienţi pesimişti...

Întrebat ce crede despre posibilitatea de a-şi exprima părerea cu privire la felul în care va fi tratat în caz de internare, un tânăr din Sfântu Gheorghe ne-a spus: „Ar fi bine dacă ar ţine cineva cont şi de părerile noastre, deşi la noi lucrurile se schimbă destul de greu. Sincer să fiu, îmi doresc să nu ajung niciodată să mă bucur de această posibilitate. În ultima vreme, am auzit de atât de multe cazuri de malpraxis, că nu pot să mă bucur de ideea unui formular. Dacă te duci să te operezi de apendicită şi pleci operat la stomac, poţi să completezi câte formulare doreşti. Nu ele sunt soluţia.”

O doamnă mai în vârstă este şi mai pesimistă. „Medicii, dar mai ales asistentele şi infirmierele, nici nu se uită la tine dacă nu le dai „atenţii“. Mai bine te lasă să mori. Credeţi că formularele astea schimbă ceva? Păi în consiliile alea de etică nu sunt tot medici? Tot ce vor ei fac cu noi, că depindem de ei.”