O parte dintre cele mai valoroase obiecte aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe vor fi expuse în alte oraşe din ţară sau străinătate în perioada în care instituţia va fi închisă pentru reabilitare, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor.

Printre acestea se află şi tunul revoluţionarului paşoptist Gabor Aron, care a fost expus recent la Institutul şi Muzeul de Istorie Militară din Budapesta.

„Ne-am gândit, împreună cu domnul director al muzeului, că, dacă tot e închis muzeul, avem o serie de exponate pe care le putem duce şi în alte părţi (...) De pildă, unul dintre acestea este tunul lui Gabor Aron, care este ceva senzaţional şi a fost foarte bine primit la Budapesta, dacă socotim după reacţiile de acolo. Dar, desigur, sunt şi alte obiecte pe care o să le prezentăm şi în România”, a declarat, pentru AGERPRES, Tamas Sandor.

Potrivit acestuia, Gabor Aron, care s-a născut la Breţcu, în judeţul Covasna, reprezintă pentru maghiari ceea ce „înseamnă Avram Iancu pentru români”.

Acesta este singurul tun dintre cele 64 turnate de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron, care s-a mai păstrat până în ziua de azi.

Tunul confecţionat în urmă cu 163 de ani din bronzul unor clopote din zonă a fost găsit în august 1906 în partea veche a oraşului Târgu Secuiesc, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea Spitalului.

Autentificarea s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare descrisă de artileriştii paşoptişti şi a fost confirmată de Ferenc Laszlo, fost custode al Muzeului Naţional Secuiesc.

Tunul, care are un calibru de 90 mm, o lungime de 156 cm şi aproximativ 370 kg, a fost adus la Sfântu Gheorghe în 2010 de la Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru a fi expus cu prilejul manifestărilor comemorative dedicate Revoluţiei de la 1848 şi Zilei maghiarimii.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, tunul, împreună cu alte obiecte care au făcut parte din colecţiile actualului Muzeu Naţional Secuiesc, au fost luate în anii 70 cu „titlu de împrumut” de fostul Muzeu de Istorie al RSR, devenit Muzeu Naţional de Istorie a României, iar ulterior nu au mai fost restituite.

Directorul Muzeului Naţional Secuiesc a precizat că în schimbul tunului, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe a cedat 61 de monede romane republicane şi imperiale din tezaurul dacic de la Simeria, precum şi 12 obiecte aparţinând culturii Ariuşd, printre care mai multe unelte din silex, vase pictate şi figurine preistorice.

Potrivit acestuia, tunul are o semnificaţie istorică deosebită pentru comunitatea locală, iar pentru a putea intra în patrimoniul judeţului Covasna, conform legii, trebuie să se efectueze un schimb de exponate, iar acesta a fost un schimb „rezonabil”.

Muzeul Naţional Secuiesc va fi reabilitat printr-un proiect în valoare de aproape 22 de milioane de lei, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, iar lucrările vor trebui finalizate în 41 de luni.

Proiectul vizează, printre altele, îmbunătăţirea infrastructurii clădirilor, mărirea spaţiului expoziţional, inclusiv prin crearea unor depozite vizitabile şi introducerea în circuit a turnului corpului principal, crearea unui spaţiu destinat pedagogiei muzeale şi a unui magazin de suveniruri, precum şi reamenajarea şi modernizarea parcului în vederea organizării de evenimente publice.