Mediul de afaceri şi cel financiar au cârtit la unele măsuri anunţate de guvern. Şi încă o mai fac. Majorările salariale sunt prea rapide şi există riscul ca ele să destabilizeze economia, spun oamenii de afaceri. Anul acesta a fost, oricum, anul măririlor de salarii şi pensii. Noua lege a salarizării, ce ar urma să fie adoptată în această toamnă, va aduce bani în plus pentru toate categoriile profesionale bugetari. Totul, cu un efort pentru stat de peste 15 miliarde de lei.

Salariul minim a crescut din 2012 până acum de la 700 la 1050 de lei, echivalentul a 217 euro. România se află încă pe locurile codaşe ale Europei în această privinţă – doar bulgarii sunt mai săraci.

Dar planul guvernului este ca până în 2017 să ajungă cu salariul minim la 1.400 de lei.

„Asta va pune o presiune pe mediul de afaceri privat, suplimentară, pierderi de competitivitate”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Conform unui studiu al BNR, 58% dintre companii spun că vor transfera în preţuri creşterea salariului minim, iar o parte susţin că nu vor mai face angajări suplimentare.

Nu va avea de suferit doar economia per ansamblu, ci şi bugetul de stat, în condiţiile în care noua lege a salarizării promite creşteri de venituri pentru toate categoriile de angajaţi.

„Pot duce deficitul la peste 4%. Un impact bugetar de 15,5 miliarde de lei. Problema ar fi legată de sustenabilitatea acelor creşteri de salarii”, spune Ionuț Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

La majorările de venituri se adaugă şi un număr mai mare de angajaţi în sectorul bugetar. De exemplu, numai Fiscul a anunţat că va angaja, în perioada următoare, peste o mie de oameni.

„Noi cerem de ani de zile să se simplifice procedurile, să se reducă sarcina administrativă pe mediul de afaceri şi atunci se va reduce şi aparatul bugetar. Nu, 1.000 de inspectori ANAF în plus în loc de informatizare”, spune Cristian Pârvan.

Specialiştii se tem că toate aceste creşteri salariale şi toate angajările suplimentare din sectorul bugetar nu fac decât să amâne momentul la care Guvernul îşi va permite să reducă fiscalitatea.

„Tare îmi este că dacă spaţiul fiscal, care se va limita extrem de mult dacă salariile vor continua să crească, spaţiul fiscal nu va permite aplicarea acestor reduceri din 2017 şi le vom vedea prorogate”, spune Gabriel Biriş avocat specializat în fiscalitate.

În România sunt acum 5,4 milioane de contracte de muncă, dar 30% dintre salariaţi trăiesc din venitul minim pe economie. Practic, sunt 1,6 milioane de români ale căror venituri vor creşte cu 350 de lei în următorul an.