Un pensionar din Sfântu-Gheorghe, Kisgyorgy Zoltan (73 de ani), a adunat în trei decenii şi jumătate cea mai vastă şi completă [singlepic=504,250,250,,left]colecţie de etichete de apă minerală din judeţul Covasna Unii colecţionează timbre, alţii capace sau vederi, iar alţii le cer prietenilor să le aducă bomboane din călătoriile lor prin ţară şi peste hotare. Un pensionar din Sfântu-Gheorghe, Kisgyorgy Zoltan (73 de ani), a adunat însă în trei decenii şi jumătate cea mai vastă şi completă colecţie de etichete de apă minerală din judeţul Covasna şi de fiecare dată le spune prietenilor să-i facă o bucurie şi să-i aducă etichete de apă minerală din locurile pe care le vizitează.

Un pensionar din Sfântu-Gheorghe, Kisgyorgy Zoltan (73 de ani), a adunat în trei decenii şi jumătate cea mai vastă şi completă colecţie de etichete de apă minerală din judeţul Covasna

Unii colecţionează timbre, alţii capace sau vederi, iar alţii le cer prietenilor să le aducă bomboane din călătoriile lor prin ţară şi peste hotare. Un pensionar din Sfântu-Gheorghe, Kisgyorgy Zoltan (73 de ani), a adunat însă în trei decenii şi jumătate cea mai vastă şi completă colecţie de etichete de apă minerală din judeţul Covasna şi de fiecare dată le spune prietenilor să-i facă o bucurie şi să-i aducă etichete de apă minerală din locurile pe care le vizitează.

Peste 1.000 de etichete, cea mai veche de la 1902

De la începutul secolului XX şi până în zilele noastre, Zoli bácsi a reuşit astfel să colecţioneze etichete de la cele mai vechi izvoare din zonă, fiecare cu povestea şi istoria ei.

Izvorul Matild de la Bodoc, Izvorul Maria din Malnaş – din 1902, de la care are cea mai veche etichetă -, Gloria, Nemira, Zizin, Hebe din Sângeorz Băi, Borsec, Vâlcele, Caşin, Perla Harghitei, Săpânţa, Vichy, Monte Verde sunt câteva dintre cele mai cunoscute ape îmbuteliate de la care a păstrat eticheta.

Colecţia sa numără peste o mie de etichete şi printre ele se află şi câteva care au ieşit din mâna celebrului Kos Karoly, care a proiectat clădirea Muzeului Naţional Secuiesc şi alte clădiri importante din Transilvania.

Etichetele, spune Zoli bácsi, au o valoare multiplă, atât din punct de vedere ştiinţific, întrucât conţin date chimice, mineralologice referitoare la indicaţiile terapeutice ale apelor, dar totodată sunt şi o creaţie artistică ce a evoluat de-a lungul anilor în etichete viu colorate, cu soluţii artistice originale. „Nu poţi să-i dai unui brutar sau muncitor sau mecanicului de locomotivă să facă o etichetă de apă minerală. Trebuie dat şi s-a dat mereu la oameni care s-au priceput. Fiecare etichetă e un rezultat creativ al unui om. Pe lângă asta, eticheta are o valoare mare pentru că arată perioada istorică a industriei alimentare când a fost îmbuteliată apa”, povesteşte bătrânul.

Istoria ţării, reflectată în etichete

Dincolo de a fi o simplă creaţie artistică şi care oferă date despre apa din sticlă, etichetele oglindesc şi schimbările politice în decursul anilor.

Zoli bácsi ne arată astfel o etichetă de la Izvorul Matild din Bodoc, care apare prima dată în vremea Austro-Ungariei şi are pe ea coroana maghiară, după care la schimbarea regimului şi odată cu apariţia administraţiei româneşti în zonă, pe etichetă apar aceleaşi informaţii dar în loc de coroana Ungariei, apare cea a României. Mai apoi, Matild devine Clotild, „poate e mai latinesc, mai aproape de limba română, habar n-am”, încearcă să găsească el o explicaţie.

Pasiunea pentru „borviz” şi etichete se explică şi prin formaţia profesională a colecţionarului care este hidrogeolog (pe lângă ziarist) şi o voce avizată când vine vorba de apele minerale. De la cel mai firav firicel de apă minerală care ţâşneşte din pământ şi până la apa îmbuteliată, Zoli bacsi e în stare să facă o întreagă istorie şi descriere a conţinutului apei, calităţii ei şi istoriei. Imediat ce începe să povestească despre izvoare ochii i se aprind şi vocea îi trădează nostalgia şi pasiunea pentru vremurile când apa minerală şi izvoarele erau tratate ca „regine”. „Asta e bună pentru stomac, de la izvorul ăsta bei apă sărată, asta se recomandă pentru imunitate...”, şi o poate ţine aşa la nesfârşit.

Colecţionarul nu îşi ascunde însă dezamăgirea că, în ciuda proprietăţilor pe care le au apele minerale, medicii preferă să recomande pastile şi reţete kilometrice bolnavilor care apelează la ei. „Dacă mergeţi cu orice probleme la medic vă face reţetă şi imediat vă dă antibiotic sau ceva medicament. Dar v-a recomandat cândva apă minerală?!”, spune el.

În zona Covasna Harghita ţâşnesc mii de izvoare, dar şi mofete, cunoscute sub denumirea de „viagra naturală“, la care turiştii se înghesuie an de an. Din păcate, în Covasna de exemplu doar aproximativ un sfert din miile de izvoare de apă minerală sunt valorificate.

Tot în Covasna are loc de doi ani şi Festivalul de Apă Minerală Aquarius, unde participanţii au venit cu sticle pline cu apă de la izvoarele din localităţile lor şi au preparat inclusiv cocktailuri care au la bază apa minerală. Cu ocazia acestui eveniment vizitatorii au stat la coadă să bea „Între două scaune” (apă minerală Matild de Bodoc, vin alb, vin roşu şi un bob de strugure), „Băutura Graţiei Glorioase” – un cocktail din apă minerală Gloria de Arcuş, vin alb şi neapărat o strigătură glorioasă, „Bufniţa acostează Păunul” – apă minerală Bufniţa de Tuşnad şi apă minerală Păun de Zăbala sau „Dreapta de Zăbala” – apă minerală din izvorul Venus din Poian şi apă minerală Împuţită din Sf.Gheorghe (de la izvorul Puturosul/Împuţitul).

Ana Sidon