ACTUALITATE 16 februarie 2009

NU pentru autonomie, DA pentru dezvoltare

de Covasna Media | 229 vizualizări
Prezenţa preşedintelui Traian Băsescu în Covasna a repus pe tapet problemele care ţin de dezvoltarea judeţelor Covasna şi Harghita şi a întărit afirmaţia lansată de şeful statului că în România nu este posibilă o autonomie teritorială, iar dezideratele şi măsurile promovate în acest sens contravin Constituţiei. În acest sens, şeful statului a invocat articulul unu din Constituţie, care spune că România este stat naţional, unitar şi indivizibil, şi articolul 152,

Prezenţa preşedintelui Traian Băsescu în Covasna a repus pe tapet problemele care ţin de dezvoltarea judeţelor Covasna şi Harghita şi a întărit afirmaţia lansată de şeful statului că în România nu este posibilă o autonomie teritorială, iar dezideratele şi măsurile promovate în acest sens contravin Constituţiei. În acest sens, şeful statului a invocat articulul unu din Constituţie, care spune că România este stat naţional, unitar şi indivizibil, şi articolul 152, care nu permite modificarea acestuia.

Preşedintele a ajuns în Covasna vineri după-masa, însoţit de soţia sa, Maria, fiind cazat la vila de protocol din centrul staţiunii Covasna. Dacă prima zi a fost rezervată gulaşului şi unor plimbări în centrul municipiului Sfântu-Gheorghe, sâmbătă Traian Băsescu s-a întâlnit cu prefecţii, cu şefii de SRI, Inspectorate Judeţene de Poliţie şi reprezentanţii administraţiei publice locale din Covasna şi Harghita. Între timp, Maria Băsescu a vizitat copiii de la casa de copii din oraş şi le-a dus prăjituri micuţilor.

Cea mai lungă discuţie din seria întâlnirilor cu preşedintele, de cinci ore, a avut loc cu primarii de oraşe şi preşedinţii de CJ din cele două judeţe, pe fond fiind discutate două mari probleme – economia şi nevoia de realizare a unor proiecte de infrastructură – şi autonomia.

Autonomie vs. mesaje pozitive

Înaine de întâlnire, primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, declara că, pe lângă problemele de dezvoltare, mesajul pe care-l vor transmite preşedintelui este de a-i spune foarte clar că nu vor renunţa niciodată la dezideratul privind autonomia. La ieşire, acelaşi primar spunea însă că în acest moment important este să se transmită mesaje pozitive. „Am convenit cu dl preşedinte că în acest moment este important să transmitem mesaje pozitive pentru a normaliza relaţiile din această zonă. Toţi am fost de acord că în ultima perioadă s-au făcut declaraţii care au incitat în această regiune”, a spus Antal Arpad. În opinia acestuia, ceea ce ar fi bine ar fi o autonomie asimetrică, despre care a mai vorbit şi în trecut, însemnând ca fiecare regiune să aibă gradul de autonomie pe care şi-l doreşte.

Traian Băsescu spune din nou „niciodată“ autonomiei teritoriale

Preşedintele Traian Băsescu şia întărit la Covasna recentele declaraţii de la Budapesta, referitoare la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Precizând că el însuşi este „un susţinător fără rezerve al accelerării proceselor de descentralizare, de creştere a nivelului de autonomie al administraţiilor locale“, Traian Băsescu a ţinut să specifice că în calitatea sa de preşedinte al Statului, nu îşi poate permite să acţioneze în afara cadrului Constituţiei, motiv pentru care poartă mereu cu el Legea fundamentală. Astfel, preşedintele a citit, în faţa jurnaliştilor, cele două articole de lege pe baza cărora la Budapesta a declarat că Ţinutul Secuiesc nu va avea niciodată autonomie teritorială. Preşedintele a arătat că la Articolul 1 din Constituţie este descris clar caracterul Statului român, acesta fiind „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, rezultând, prin urmare, că nu pot fi create autonomii teritoriale, în interiorul României. Mai mult, Traian Băsescu a făcut referire şi la Articolul 152 din Constituţie, care prevede că dispoziţiile prevederilor Articolul 1 nu pot fi revizuite, concluzionând că, prin urmare, problema autonomiei teritoriale ar trebui să fie destul de clară. „De aceea, autonomii teritoriale în interiorul teritoriului României nu pot fi create. Poziţiile mele din acest punct de vedere, al autonomiei teritoriale, sunt tranşante, fără echivoc şi nu pot face subiect de negociere în ceea ce mă priveşte. Sunt convins că niciun politician român nu se poate angaja în negocierea Constituţiei”, a explicat Traian Băsescu. Referitor la contextul în care şia spus punctul de vedere referitor la autonomia teritorială la Budapesta, moment în care s-au declanşat reacţiile dure din partea politicienilor maghiari, Traian Băsescu a arătat că acest subiect nu-i fusese deschis înainte. Cunoscând faptul că maghiarii au solicitat retragerea declaraţiei sale de la Budapesta, preşedintele a insistat la Covasna să sublinieze din nou ideile respectivei declaraţii, arătând clar că nu le va retrage, aşa cum au cerut maghiarii: „Constituţia României nu permite niciodată autonomie teritorială, având în vedere caracteristica indivizibilă a terito riului României”. Preşedintele a mai amintit că toţi aleşii, fie aceştia parlamentari sau aleşi locali, etnici români sau maghiari, au jurat la învestire să respecte Constituţia României, motiv pen tru care şeful statului nu con sideră că ar fi jignit pe cineva cu declaraţiile sale. În ceea ce priveşte percepţia populaţiei, Băsescu şi-a exprimat convingerea că niciun politician maghiar, susţinător al autonomiei teritoriale, nu le-a explicat oamenilor, atunci când lea vorbit despre aceasta, care sunt preve derile Constituţiei. „Sunt convins că secuii sunt oameni cinstiţi şi cu respect pentru lege. Nu ar fi tolerat să fie minţiţi”, a mai spus Traian Băsescu.

Referendumurile pentru autonomie nu pot fi valabile

Referindu-se la iniţiativa Partidului Civic Maghiar (PCM), susţinută şi de către UDMR, de organizare a unor referendumuri pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, Traian Băsescu a arătat că autorităţile locale nu au competenţe în a schimba limitele administrativ-teritoriale prin hotărâri adoptate în consiliile locale. Potrivit şefului statului, numai Parlamentul are puterea de a modifica limitele administrative ale ţării. „Organizarea administrativ-teritorială a României este stabilită prin lege organică, nu prin hotărâri de consilii locale (...), ceea ce înseamnă că singurul loc în care discutăm organizarea admi nistrativă a ţării este Parlamentul şi nu prin orice fel de lege, ci numai prin lege organică se poate face orice reorganizare administrativă”, a explicat Traian Băsescu, adăugând că „referendumul local nu poate fi opus unei legi organice”. Potrivit lui Traian Băsescu, referendumurile locale, oricare ar fi tema acestora, trebuie să respecte Constituţia, neputând fi organizate referendumuri prin care se cer soluţii unor probleme care nu sunt de competenţa administraţiilor locale. Şi în acest sens, Traian Băsescu a făcut referire la Constituţie şi la prevederile acesteia, care arată clar forma indivizibilă şi unitară a Statului. Proiectele de hotărâre referitoare la organizarea de referendumuri locale pentru consultarea cetăţenilor se referă la modificarea limitelor adminsitrativ-teritoriale ale judeţului Covasna, conform „Statutului de autonomie al Ţinutului Secuiesc“. În „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” există articole ce prevăd că „Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României“, că „în Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului“, că „statutul garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale aflate în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc“ şi că „autorităţile regiunii autonome vor fi Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare şi Preşedintele Ţinutului Secuiesc”.

Preşedintele, pro autonomie locală

În cadrul vizitei de la Covasna, preşedintele Traian Băsescu a discutat cu reprezentanţii administraţiei din Covasna şi Harghita, întâlnindu-se totodată şi cu şefii poliţiei din cele două judeţe şi cu cei ai SRI. Arătând că în vreme ce politicienii români vorbesc despre descentralizare şi cei maghiari despre autonomie teritorială, Traian Băsescu a insistat pe faptul

că el îşi doreşte o reală autonomie locală , pentru toate judeţele ţării. În acest sens, Şeful statului a fost de acord că există servicii care trebuie să se bucure de o largă autonomie, servicii care să aparţină comunităţilor, tocmai pentru a avea un grad ridicat de randament. Preşedintele s-a arătat de acord cu descentralizarea şcolilor, a spitalelor, a poliţiei locale numai în zona de ordine publică şi cea de circulaţie. „Este ridicol ca atunci când avem o tamponare, de ea să răspundă, pe filieră, ministrul Administraţiei şi Internelor. Sigur, când discutăm de limita la care se ajunge pe judiciar, accidente cu victime, partea judiciară rămâne la nivel naţional, însă ordinea publică şi circulaţia sunt zone ce trebuiesc descentralizate pentru a rotunji nivelul de autonomie al administraţiilor locale“, consideră Traian Băsescu. Acesta a făcut referire şi la transferul către administraţiile locale a şcolilor şi spitalelor, menţionând că aceste transferuri ar urma să fie „însoţite de resurse financiare“.

Limba română, predată ca limbă străină

Preşedintele a vorbit la Covasna şi despre necesitatea învăţării limbii române ca limbă străină în clasele primare de către copiii etnicilor maghiari. „Cunosc foarte bine situaţia din mediul rural, unde copiii nu ştiu deloc limba română când vin în clasa I, iar soluţia corectă este ca manualele din clasele I-IV să aibă lecţii făcute ca şi cum ar fi o limbă străină pentru aceşti copii. A începe la fel ca şi Abecedarul pentru copiii români, nu face decât să îl îndepărteze pe copilul maghiar de limba română şi îl văduveşte de şansa de a învăţa foarte bine limba română şi de a se putea angaja oriunde pe teritoriul acestei ţări”, a arătat Traian Băsescu, precizând că a discutat aceste aspecte cu ministrul Învăţământului, Ecaterina Andronescu.

Ne vizitează miniştri

În contextul discuţiilor legate de dezvoltarea judeţului şi de latura economică, şeful statului le-a promis reprezentanţilor administraţiilor locale din Harghita şi Covasna, că, începând de vineri, vor veni în cele două judeţe miniştrii Transporturilor, Dezvoltării şi Turismului, pentru a discuta proiecte de infrastructură. „Reprezentanţii administraţiei locale din Covasna şi Harghita au susţinut necesitatea relizării cu prioritate a proiectelor de investiţii în infrastructura de transport, şcolară, de mediu, turism. Angajamentul meu, care nu e unul neacoperit, e că, începând de vineri, vor veni miniştrii din domeniile pe care le-au solicitat (şefii din adminstraţie, n.r.) pentru a avea discuţii“, a declarat Traian Băsescu, la finalul întâlnirii. Preşedintele a subliniat că este important ca, pentru întâlnirea de vineri - care se va desfăşura la Miercurea-Ciuc, în Harghita – cu miniştri Radu Berceanu, Vasile Blaga şi Elena Udrea, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să pregătească proiecte şi nu studii de fezabilitate, pentru că acestea din urmă sunt foarte departe de proiectele de execuţie. Potrivit preşedintelui, ar urma ca în săptămanile viitoare în cele două judeţe să ajungă şi ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, şi cel al Mediului, Nicolae Nemirschi.

N-avem bani de drumuri

În cadrul întâlnirii, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, i-a prezentat şefului statului o hartă bilingvă a Ţinutului Secuiesc, cu întrebarea care porţiune de drum se poate repara din fondurile care ar urma să fie repartizate prin bugetul de la nivel central, întru cât în opinia acestuia şi a cole gului său din Harghita sumele sunt mult prea mici. Potrivit lui Tamas Sandor, din bugetul de 4,2 milioane de lei aprobat pentru drumurile din judeţ s-ar putea repara doar 5 km de drum dintr-un total de 267 de km, în timp ce în Harghita s-ar acoperi 15 km din 850. „Să ne arate pe harta Ţinutului Secuiesc care este porţiunea de drum pe care să o reparăm în următorii ani”, spunea Tamas cu puţin timp înainte de întâlnirea dintre administraţia locală din Covasna şi Harghita şi preşedintele Traian Băsescu.

De la dezvoltare la UDMR

În discuţiile pe care preşedintele le-a avut cu jurnaliştii, s-a pus şi întrebarea care este motivul pentru slaba dezvoltare a HarCov-ului. Şeful statului a precizat că este greu de explicat, având în vedere că UDMR nu prea a lipsit de la putere. „Nu vreau să accentuez o dispută între mine şi UDMR, dar este foarte clar că fiind la putere au făcut mult prea puţin pentru aceste două judeţe şi n-aş vrea să le pun în spate responsabilitatea investiţiilor atât de reduse în infrastructură pentru cele două judeţe, v-aş spune doar că ceea ce s-a întâmplat până acum e o realitate care trebuie consistent, profund modificată“, a spus Băsescu. El a precizat că UDMR a fost „un profitor de voturi“ şi că ar fi preferat ca Uniunea să fie un partener al său, lucru care însă nu s-a întâmplat, amintind de atitudinea formaţiunii la suspendare şi de alianţa cu PNL. Mai mult, preşedintele a afirmat că UDMR nu a răspuns semnalelor sale date după alte vizite în Secuime, deşi a vizitat des Covasna şi Harghita în ultima perioadă. „Ceea ce ştiu e că, deşi în 2007-2008 am vizitat frecvent aceste două judeţe, orice apel către guvernul din care făcea parte şi UDMR a rămas închis fie că a fost un apel pentru alocare de bani pentru spitalul de la Covasna, fie că a fost un apel pentru alocare de bani pentru modificarea infra structurii de transport sau fie că a fost un apel pentru valorificarea apelor minerale, orice astfel de apel a rămas fără ecou în perioada 2007-2008, când UDMR s-a aflat la guvernare“, a adăugat preşedin tele. În completare, şeful statului a menţionat că nu doreşte să întreţină nicio dispută cu UDMR prin critică, şi că ar fi dorit ca Uniunea să fie un partener în ceea ce priveşte dezvoltarea celor două judeţe. Traian Băsescu a mai adăugat că invită UDMR la un parteneriat, nu la dispute ostile pentru că înainte de orice „avem nevoie de o bună convieţuire între români şi maghiari“.

A existat „epurare etnică“

Potrivit declaraţiilor făcute sâmbătă seara de preşedintele Traian Băsescu, în administraţia locală din Harghita şi Covasna a avut loc o epurare etnică şi va considera că acest lucru nu mai există abia atunci când va vedea primul director român la primăria din Sfântu-Gheorghe, eventual şef de serviciu sau măcar şef de birou.

Traian Băsescu a spus că nu-l acuză de nimic pe actualul primar al municipiului, Antal Arpad, pentru că el a găsit treaba terminată, dar este o realitate locală. „Concluzia discuţiei noastre a fost echilibru şi corectitudine. Aceste adevăruri nu pot fi ascunse, le vede orice român, orice maghiar, iar a minţi că acest proces nu s-a produs în administraţia locală din Covasna şi Harghita este incorect. Daţi-mi un director român în primăriile sau consiliile judeţene din Covasna sau Harghita. Nu spun că trebuie utilizat criteriul etnic, dar chiar niciun român nu este demn sau pregătit să ocupe o poziţie de şef de birou într-o primărie condusă de primari cetăţeni români de etnie maghiară?“, s-a întrebat retoric şeful statului. Băsescu a amintit şi de acţiunea de duminica trecută, când, fără ca vreun director maghiar de descentralizate să fi fost schimbat din funcţie, sute de maghiari au ieşit în stradă la îndemnul bisericilor maghiare pentru a protesta.

Subprefect maghiar – o chestiune de eleganţă

În contextul discuţiilor despre ocuparea posturilor, preşedintele a spus că prezenţa unui subprefect maghiar în Covasna şi Harghita ar fi o chestiune de bun simţ şi un semnal de decenţă din partea Guvernului faţă de cetăţenii din cele două judeţe, care să se simtă reprezentaţi în structurile descentralizate. Cât despre un viceprimar sau un vicepreşedinte de CJ român,Băsescu a precizat că „dacă Guvernul va avea eleganţă, nu văd de ce primarii din Covasna şi Harghita n-ar fi şi ei eleganţi“.

Pălincă de 54 de grade

În urma vizitei sale în Secuime, preşedintele a plecat acasă şi cu un litru de pălincă de prune, de 54 de grade, cu inscripţia „Scânteie secuiască”, distilată de tatăl şefului CJ Covasna şi având pe ea stema judeţului.

Ana Sidon, Monica Rizea

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.