Salariații APM Covasna şi GNM-CJ Covasna au continuat și marți, 21 martie, protestele, deoarece nu au primit nicio reacție de susținere din partea Ministerelor /Guvernului /factorilor politici după cele din 14 martie.

„Angajații APM Covasna, membrii ai Sindicatului Liber Independent al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna afiliați la Federația Sindicatelor Unite DIN Mediu și salariații GNM-CJ Covasna afiliați la Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, vor fi într-un nou protest spontan, ca expresie a situației disperate și umilitoare în care se află, manifestându-și nemulțumirea profundă cauzată de adâncirea inechităților salariale din sistemul public, fapt care, zilnic, le diminuează nivelul de trai”, se arată în comunicatul transmis Observatorului de Covasna de salariații instituțiilor de mediu.

Cu toate că protecţia mediului este un domeniu de importanţă strategică, reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, angajaţii din acest domeniu sunt remunerați în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar, se arată în comunicat.

În perioada 2009 – 2015, se precizează că salariile personalului Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului (1.934 de angajaţi) nu au mai fost modificate, precum și faptul că, deși angajații din domeniul protecției mediului sunt mult mai puțini numeric față de angajații din alte domenii, își îndeplinesc propriile atribuții pentru salariul minim pe economie, dar desfășoară și activități care revin în atribuția celorlalte ministere.

„Munca de Sisif revine angajatului din domeniul protecției mediului care ajunge să corecteze și de 38 de ori miile de pagini ale unei documentații, menționăm că, doar în cazul unei singure procedurii de emitere/ revizuire. Luând în considerare că din anul 2004 niciun Guvern nu ne aude, iar angajații din acest domeniu sunt remunerați cu un salariu de bază la nivelul anului 2008, iar Doamna Ministru Lia Olguța Vasilescu spune în conferințele de presă/ luări de poziție că angajații din domeniul protecției mediului pot să mai aștepte până primesc o creștere salarială, angajații din domeniul protecției mediului transmit pe această cale că toate proiectele pe finanțare europeană pot să mai aștepte până când vor avea aceleași salarii ca la alte instituții (angajații din alte ministere/ agenții naționale și locale au salarii de peste 10 ori mai mari, multe depășind 10.000 lei net față de salariul minim pe economie al angajaților din domeniul protecției mediului)”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliștii din domeniul protecției mediului au anunțat că își vor îndeplini doar propriile îndatoriri.

Sindicatul Liber Independent al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, Federația Sindicatelor Unite din Mediu și GNM-CJ Covasna solicită decidenților politici adoptarea de măsuri urgente pentru eliminarea discriminărilor salariale față de alți funcționari publici, care au primit creșteri salariale substanțiale în ultimii ani.

„Solicităm  luarea unor măsuri în regim de urgenţă pentru a nu intra în colaps sistemul pentru protecţia mediului, prin susținerea în Guvern/Ministerul Mediului a majorării salariilor noastre astfel încât cuantumul acestora să fie adus la nivelul celor din aceeași familie ocupațională – administrație/instituție teritorială, respectând astfel conținutul Deciziei CCR nr.794/2016.”

Sindicatele menționează și faptul că, în domeniul protecției mediului, se reduce constant numărul de angajaţi calificaţi din sistem, precizând că unii noi angajați pleacă după o săptămâna sau o zi de muncă datorită volumului mare de muncă și a salariului mic și faptul că personalul migrează către alte instituții mai bine remunerate.

Sindicaliștii susțin că, dacă nu se vor soluționa favorabil propriile revendicări, se va ajunge la diminuarea ratei de absorbție a fondurilor europene, imposibilitatea funcționării sistemului pentru protecția mediului și sistarea emiterii actelor de reglementare necesare accesării fondurilor europene. Acestora se adaugă și neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană și nerespectarea termenelor de raportare de către România, în calitate de stat membru UE, poate genera riscul declanșării procedurii de infringement,  situații care vor determina costuri mult mai mari din partea Statului Român decât costurile generate de o creștere salarială pentru 1934 de salariați.

”Dacă revendicările noastre juste nu vor fi soluționate favorabil, suntem decişi să declanşăm conflictul colectiv de muncă întrerupându-ne activitatea pe timp nelimitat”, se mai arată în încheierea comunicatului.