Adrian Urse: Este mai specială întrunirea de anul acesta decât cele care au avut loc până acum?

Valerii Kavruk: Da, încercăm să îi dăm un caracter mai pragmatic. Sigur că în cazul unei întruniri ştiinţifice se prezintă rezultatele unor cercetări, cu unele interpretări. În cazul cel mai fericit acestea se publică, însă uneori rămân suspendate în aer. Eu consider aceste întâlniri necesare, dar dacă nu rămâne ceva scris din aceste idei... ca ele să poată fi cunoscute, criticate, asumate sau respinse, totul e în zadar. Cea mai bună variantă este ca ele să fie publicate, fie în format clasic, fie pe internet, unde posibilităţile de dezbatere sunt nelimitate.

Care sunt proiectele cele mai importante?

Dincolo de sfera arheologică şi socio-umană, anul acesta am inclus şi câteva acţiuni care sperăm să ne ajute să elaborăm noi proiecte. De multă vreme îmi reproşez, mie şi întreg ...

Astăzi se deschide sesiunea anuală de comunicare a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni care propune anul acesta, printre altele, o dezbatere publică menită să aşeze cetatea dacică „Valea Zânelor” între punctele turistice importante de pe harta României.

Adrian Urse: Este mai specială întrunirea de anul acesta decât cele care au avut loc până acum?

Valerii Kavruk: Da, încercăm să îi dăm un caracter mai pragmatic. Sigur că în cazul unei întruniri ştiinţifice se prezintă rezultatele unor cercetări, cu unele interpretări. În cazul cel mai fericit acestea se publică, însă uneori rămân suspendate în aer. Eu consider aceste întâlniri necesare, dar dacă nu rămâne ceva scris din aceste idei... ca ele să poată fi cunoscute, criticate, asumate sau respinse, totul e în zadar. Cea mai bună variantă este ca ele să fie publicate, fie în format clasic, fie pe internet, unde posibilităţile de dezbatere sunt nelimitate.

Care sunt proiectele cele mai importante?

Dincolo de sfera arheologică şi socio-umană, anul acesta am inclus şi câteva acţiuni care sperăm să ne ajute să elaborăm noi proiecte. De multă vreme îmi reproşez, mie şi întreg colectivului, că deşi zona Carpaţilor Răsăriteni cuprinde şi limesul estic al dacilor, noi nu am avut preocupări de cercetare în acest domeniu. Motivul este foarte simplu... nu am avut oameni specializaţi în acest domeniu. Nu poţi cere unui om care se ocupă de Evul Mediu să înveţe latină pentru a studia castrele. Am angajat anul acesta un tânăr absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai care în câteva luni îşi va lua doctoratul pe Istorie Antică Romană. Pe de altă parte, am început un parteneriat cu mai mulţi specialişti germani. Aceştia au cartografiat deja zona şi au cules date, iar colaborarea va presupune accesul gratuit la baza lor de date în schimbul susţinerii logistice şi materiale din partea noastră. Aceştia se vor implica şi în săpăturile arheolgice ale unuia dintre cele mai importante castre, Augustia.

Deci, care ar fi noutatea sesiunii de anul acesta?

O „masă rotundă” care va dezbate un proiect prin care ne propunem restaurarea, conservarea, promovarea şi mai ales includerea castrelor romane în circuitul turistic al Carpaţilor Răsăriteni. În acest demers ne dorim sprijinul tuturor autorităţilor care se pot implica. Sigur că vom ţine cont de contextul economic, însă nu uităm faptul că autorităţile sunt obligate prin lege să conserve şi să întreţină vestigiile arheologice, dar până în momentul acesta n-au întocmit nici măcar o hartă a lor, ce să mai spunem despre obligativitatea de a marca locul şi a îl prezenta prin panouri cu datele aferente. Toată lumea trebuie să înţeleagă că în lumea civilizată aceste castre pot fi transformate în produse turistice generatoare de venit.

Dacă tot vorbim de surse de venit, au existat voci care v-au acuzat pentru o anume expoziţie cu reptile!

Sigur că profilul muzeului nostru este socio-uman, toate expoziţiile de până acum au fost pe aceste teme. Însă în momentul în care am primit o ofertă foarte avantajoasă din partea unei firme private pentru a organiza o altfel de expoziţie, am zis să încercăm. Niciodată nu am avut atâţia vizitatori câţi ne-a adus această expoziţie. Au fost autocare pline de copii la poartă, fapt care a dus şi la familiarizarea acestora cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Muzeul nostru nu dispune de suficient spaţiu pentru a organiza expoziţii temporare pentru ca în acelaşi timp să păstrezi şi o expoziţie permanentă. Iar dacă ţii o expoziţie permanentă la nesfârşit rămâi fără vizitatori, indiferent cât de bună ar fi aceasta. Cei interesaţi vin să o vadă de maxim două ori, după care îşi pierd interesul. Prin prisma acestor lucruri, consider decizia de a găzdui expoziţia de reptile ca fiind corectă, iar muzeul se îndreaptă spre o situaţie în care va găzdui circa 3 expoziţii temporare anual.

Care e anvergura Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni?

Chiar din denumirea muzeului se inţelege clar că ne referim la o zonă mai mare decât cea a judeţului Covasna. Carpaţii Răsăriteni încep de undeva din Prahova şi se termină în sudul Poloniei. Dacă ne limităm la România, trebuie să avem în vedere şi zona Maramureşului, Bucovina, Moldova subcarpatică şi tot estul Transilvaniei. Ştiu că lumea ne percepe ca un muzeu românesc, iar cultura şi civilizaţia românească ocupă un loc central în activitatea noastră. Drept dovadă, lucrăm la restaurarea primei şcoli româneşti din Sfântu-Gheorghe, care va deveni un muzeu cu acest nume, şi totodată încercăm să ne extindem pentru a putea găzdui mai multe expoziţii. Ambele proiecte sunt deja în curs de derulare şi datorită sprijinul domnului Petre Străchinaru. Însă dincolo de cultura româ nească, aria noastră de activitate propagă în multe direcţii. Suntem un muzeu de importanţă naţională, susţinut de Minister, iar pentru a fi un muzeu de importanţă naţională trebuie sa ai proiecte de anvergură. Chiar dacă în ceea ce priveşte baza materială nu ne ridicăm la nivelul altor instituţii mari din ţară, la capitolul lucrărilor publicate şi a rezultatelor concrete ale muncii de cercetare suntem in faţa unora dintre ele.

Ce este interesant pentru nespecialişti din programul sesiunii?

Dincolo de discuţiile care vor avea loc în Sfântu-Gheorghe pe diferite teme de dezbatere, va avea loc o manifestare în localitatea Covasna, care va închide oficial sesiunea de comunicare. Vom încerca să punem în discuţie posibilitatea şi necesitatea colaborării între societatea civilă, administraţia locală şi instituţiile de specialitate pentru a proteja, cerceta, conserva, promova şi introduce în circuitul turistic a cetăţii dacice „Valea Zânelor”.