ACTUALITATE 28 ianuarie 2015

Muzeu etnografic în aer liber în Valea Zânelor din staţiunea Covasna

de Agerpres | 104 vizualizări

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe va deschide un muzeu etnografic în Valea Zânelor din staţiunea Covasna.

Directorul instituţiei, Valerii Kavruk, a declarat că demersurile oficiale pentru înfiinţarea acestui punct muzeal au început încă din anul 2000, iar până în prezent a fost rezolvată problema terenului şi s-au adunat o parte dintre obiectele de patrimoniu ale viitorului muzeu. Acesta se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, în vecinătatea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară din Valea Zânelor, într-un loc în care în mod tradiţional se desfăşoară o străveche sărbătoare românească, „Nedeia mocănească”.

„Eu consider că înfiinţarea acestui muzeu este un obiectiv prioritar. (...) Văd acest muzeu ca un muzeu viu, în care oamenii nu numai că vor admira vestigiile materiale - case, covoare, războaie de ţesut, mori etc, aici totul va fi funcţional. Moara va face făină, casa va fi locuită, obiectele expuse vor face parte din interior, deci nu vor sta în vitrine, iar omul va intra aici ca în casa bunicilor. (...) Vom aduna nu doar obiecte tradiţionale, ci tot ce am cercetat noi reprezentând patrimoniul imaterial, intangibil şi anume obiceiuri, dansuri, cântece, şi care va fi valorificat în diverse manifestări ce se vor desfăşura aici”, a declarat Valerii Kavruk.

El a menţionat că acest muzeu va aduce beneficii şi comunităţii locale, dar şi numeroşilor turişti care vin la odihnă şi tratament în această staţiune cu statut de interes naţional.

„Acest muzeu etnografic va însemna venituri şi pentru instituţia noastră, dar va aduce şi comunităţii locale beneficii pentru că în jurul lui se vor putea dezvolta şi alte servicii cum ar fi comerţ cu suveniruri, gustări tradiţionale, bulz pe jar sau mămăligă la ceaun, precum şi diferite forme de divertisment. (...) Patrimoniul trebuie administrat şi conservat, turiştii vor trebui ghidaţi, deci va trebui să angajăm oameni. Vom crea locuri de muncă, în jur de 15, iar pe aceştia nu-i vom aduce din Sfântu Gheorghe sau din Bucureşti, ci vor fi localnici. (...) Prin urmare va fi un muzeu viu care se va adresa atât localnicilor, cât şi turiştilor care sunt de zece ori mai mulţi. Anual, în staţiunea Covasna vin 60.000 de turişti, iar dacă atragem 10.000, 20.000 sau poate chiar şi 30.000 în acest muzeu, vom fi mulţumiţi. Eu sunt convins că turismul local se va dezvolta foarte puternic în jurul acestui muzeu etnografic”, a mai spus directorul instituţiei.

Acesta a precizat că o parte din patrimoniul viitorului muzeu se află în depozite, printre cele mai importante obiecte numărându-se o moară. El a menţionat că angajaţii muzeului au inventariat cele mai valoroase obiecte din zonă şi va face lobby pe lângă Ministerul Culturii pentru a aloca fonduri în vederea achiziţionării acestora.

„Moara, care a fost restaurată şi conservată, stă de ani de zile dezmembrată în depozit. Mulţi ne-au zis: daţi-o la Muzeul satului din Bucureşti că voi nu veţi face muzeu, dar iată că suntem aproape, nu am cedat şi ne bucurăm că am ajuns la ziua asta. (...) În urmă cu aproape un an şi jumătate am făcut o cercetare aproape exhaustivă, la solicitarea Primăriei, cu tot ce înseamnă sit arheologic, tot ce înseamnă obiecte cu valenţe patrimoniale şi dacă am avea bani chiar şi astăzi am merge să le cumpărăm. (...) Ce se va întâmpla dacă nu se vor găsi bani? Vă dau un exemplu foarte trist, care sper să nu se mai repete. La Voineşti, cartierul oraşului Covasna, a existat o casă de o frumuseţe şi autenticitate extraordinară, o casă ţărănească în care s-a născut primul episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu. Noi am vrut să o transformăm în casă memorială, dar nu am avut bani să o cumpărăm, iar proprietarul a demolat-o. Am asistat la demolarea casei, am luat bârnă cu bârnă, am numerotat, am fotografiat şi am putea reface şi astăzi casa, dar nu mai avem din ce, lemnul a fost pus pe foc. Sperăm că nu se va întâmpla la fel şi cu celelalte case vechi care mai există, eu sper să conving Ministerul Culturii să ne ajute să salvăm de la dispariţie acest patrimoniu”, a mai spus Valerii Kavruk.

În context, el a amintit că ideea înfiinţării acestui muzeu nu a fost privită „cu ochi buni” de la bun început de către autorităţile locale, dar în cele din urmă au înţeles avantajele şi au acceptat ideea.

„Au trecut mulţi ani până am găsit înţelegerea autorităţilor locale. (...) Pe scurt, toţi participanţii la discuţii păreau încântaţi de ideea unui astfel de muzeu, numai că la vot, majoritatea consilierilor fiind UDMR, au votat contra pentru că ne suspectau că vrem să facem un muzeu exclusivist, un muzeu românesc care să pună cumva în umbră cultura şi civilizaţia maghiară. Degeaba le-am spus eu că noi suntem interesaţi să prezentăm patrimoniul cultural specific întregii zone, indiferent de sorgintea lui, lumea nu a avut încredere. (...) Între timp, cred că şi administraţia locală s-a lămurit că noi nu suntem o instituţie militantă, antimaghiară şi aşa mai departe, că avem toată deschiderea şi că în muzeul nostru îşi găseşte locul orice cetăţean, indiferent de limba pe care o vorbeşte”, a menţionat Kavruk.

El a mai spus că, într-adevăr, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a luat fiinţă la iniţiativa comunităţii româneşti cu scopul de a prezenta istoria, cultura şi civilizaţia românească din zonă, dar în timp a căpătat o anvergură mult mai mare.

„Muzeul a apărut ca urmare a unei iniţiative a societăţii civile româneşti, care la începutul anilor ’90 s-a simţit, pe bună dreptate, lipsită de o instituţie muzeală care să reprezinte punctul de vedere românesc asupra culturii, istoriei şi civilizaţiei din Sud-Estul Transilvaniei, unde, precum se ştie, cele mai multe, dacă nu toate muzeele publice, sunt de expresie maghiară. Şi când spun de expresie maghiară nu mă refer numai la faptul că aici se vorbeşte preponderent limba maghiară, ci şi că se prezintă o viziune asupra zonei din punctul de vedere al culturii, istoriei şi civilizaţiei maghiare. (...) În timp, pe măsură ce lucrurile au evoluat, noi ne-am dat seama că a ne limita numai la ce s-a dorit iniţial este prea puţin, deoarece acest areal al Carpaţilor Răsăriteni este mult mai interesant, iar uşor şi încet ne-am schimbat paradigma. Noi nu ne percepem ca un muzeu românesc strict în sensul în care s-a dorit iniţial, ci suntem un muzeu al Carpaţilor Răsăriteni cu tot ce este aici, cu ce a fost şi a rezultat din convieţuirea etniilor care au trăit şi trăiesc aici. Felul în care am reformulat misiunea acestui muzeu a inclus o viziune mai mult decât strict românească. (...) A spune în continuare că noi suntem un muzeu etnic românesc este mult prea puţin. Da, având în vedere că pe teritoriul judeţelor Covasna, Harghita şi mare parte din Mureş istoria, cultura şi civilizaţia românească a fost cumva neglijată, minimalizată, noi ne asumăm această sarcină”, a conchis Kavruk.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.