Încercarea celor trei tineri - Dan Manolăchescu, Ciprian Niţu şi Bogdan Radu - de a cuceri cel mai înalt vârf din Noua Zeelandă - Mt. Cook (3.754 m) - a eşuat, şi după patru zile de luptat cu vremea, aceştia au decis să se retragă în faţa peretelui vertical de la 3.300 de metri.

„Chiar dacă premisele la plecare au fost mai mult decât bune: vreme caldă, cer senin, vânt slab, iar ascensiunea în prima porţiune - cea a Linda Glacier - a decurs fără incidente şi într-un ritm rapid, peretele vertical şi expus de la 3.300 m ne-a venit de hac. Vântul puternic, dar şi lipsa unor ele mente tehnice specifice (suficient de multe cuie şi piroane de ghea ţă) a făcut înaintarea imposibilă fără asumarea unor riscuri majore. Am hotărât retragerea, cu inima strânsă. Febra vârfului era destul de puternică, însă, greu de crezut că în condiţiile date am fi reuşit să ajungem sus - şi aproape în niciun caz să ne întoarcem. Coborârea de pe Mt. Cook ...

Vremea turbată şi zidul de gheaţă care li s-a ridicat în faţă i-au întors din drum pe cei trei covăsneni plecaţi să cucerească vârful

Încercarea celor trei tineri - Dan Manolăchescu, Ciprian Niţu şi Bogdan Radu - de a cuceri cel mai înalt vârf din Noua Zeelandă - Mt. Cook (3.754 m) - a eşuat, şi după patru zile de luptat cu vremea, aceştia au decis să se retragă în faţa peretelui vertical de la 3.300 de metri.

„Chiar dacă premisele la plecare au fost mai mult decât bune: vreme caldă, cer senin, vânt slab, iar ascensiunea în prima porţiune - cea a Linda Glacier - a decurs fără incidente şi într-un ritm rapid, peretele vertical şi expus de la 3.300 m ne-a venit de hac. Vântul puternic, dar şi lipsa unor ele mente tehnice specifice (suficient de multe cuie şi piroane de ghea ţă) a făcut înaintarea imposibilă fără asumarea unor riscuri majore. Am hotărât retragerea, cu inima strânsă. Febra vârfului era destul de puternică, însă, greu de crezut că în condiţiile date am fi reuşit să ajungem sus - şi aproape în niciun caz să ne întoarcem. Coborârea de pe Mt. Cook este chiar mai periculoasă decât urca rea. Cred că a fost şi este cea mai bună decizie. Muntele rămâne la locul lui. Important e să rămânem şi noi...”, susţine Dan Manolăchescu, pe blogul expediţiei, www.newzealandexpedition.blogspot.com

Din câte povesteşte el, una dintre „mâhnirile“ expediţiei lor rămâne imposibilitatea comunicării cu montaniarzii de acolo, pentru care Mt.Cook este o afacere în virtutea căreia solicită sume exorbitante pentru a da cele mai mici informaţii despre traseu sau despre hărţi.

„Ghizii percep o taxă de 5.000 de dolari pentru însoţirea unui singur alpinist pe vârf. În aceste condiţii sunt extrem de zgârciţi cu orice fel de detalii privind traseul şi dificultăţile tehnice. În toată perioada petrecută în zonă n-am întâlnit decât perechi de alpinişti (ghid/aspirant) şi niciun echipaj independent. Cred că eram o apariţie cam stranie...”, povesteşte Dan.

Cei trei au plecat în Noua Zeelandă în data de 25 decembrie şi urmează să se întoarcă în ţară în jur de 25 ianuarie, perioadă în care era inclusă prima cucerire românească a vârfului Mt. Cook, un salt cu paraşuta de la 4.600 de metri, primul pentru ei, şi participarea la competiţia Wanaka Challenge - Iron Man, 3.800 de metri înot, 180 de km ciclism şi 42 de km alergare, la care urmează să participe. Cucerirea lui Mt.Cook ar fi fost prima românească, şi după cum spun alpiniştii pe blogul lor, n-au găsit nicăieri vreo urmă care să ateste că alţi alpinişti români ar fi încercat ascensiunea pe Mt. Cook.

Ana Sidon