Două zile pe săptămână, Spitalul Judeţean a tăiat carnea din meniul pacienţilor Criza de la nivel naţional se adâncește tot mai mult și în spitalele de interes local din judeţul nostru, iar conducerile acestora sunt nevoite să ia măsuri din ce în ce mai serioase pentru a se descurca atât cu notificările care vin zi de zi de la furnizori, cât și pentru a le asigura pacienţilor și angajaţilor condiţii acceptabile. Datoriile continuă să se adune... La Spitalul Judeţean „Fogolyan Kristof“ din Sfântu-Gheorghe, managerul Torok Zsuzsanna ne-a declarat că în ceea ce privește banii, problemele nu i-au ocolit nici pe ei și în luna mai au acordat salariile dar este pentru prima dată când nu au putut achita valoarea totală a contribuţiilor aferente salariilor. De asemenea, datoriile continuă să se adune la facturile de energie electrică, gaz, medicamente, în timp ce notificările de la furnizori vin zilnic.

Două zile pe săptămână, Spitalul Judeţean a tăiat carnea din meniul pacienţilor

Criza de la nivel naţional se adâncește tot mai mult și în spitalele de interes local din judeţul nostru, iar conducerile acestora sunt nevoite să ia măsuri din ce în ce mai serioase pentru a se descurca atât cu notificările care vin zi de zi de la furnizori, cât și pentru a le asigura pacienţilor și angajaţilor condiţii acceptabile.

Datoriile continuă să se adune...

La Spitalul Judeţean „Fogolyan Kristof“ din Sfântu-Gheorghe, managerul Torok Zsuzsanna ne-a declarat că în ceea ce privește banii, problemele nu i-au ocolit nici pe ei și în luna mai au acordat salariile dar este pentru prima dată când nu au putut achita valoarea totală a contribuţiilor aferente salariilor. De asemenea, datoriile continuă să se adune la facturile de energie electrică, gaz, medicamente, în timp ce notificările de la furnizori vin zilnic.

„Sunt furnizori care ne livrează mai târziu și reușim la nivel minim să asigurăm necesarul. N-am plătit de câteva luni furnizorii de medicamente, materiale sanitare, iar în luna mai nici pentru alimente. Avem datorii la gaz, energie, apă, peste tot. Notificările sunt la ordinea zilei, negociem, încercăm promisiuni, dar avem greutăţi”, a spus managerul unităţii.

Valoarea totală a datoriilor în luna mai ajunsese la 4 milioane de lei, iar pentru a face faţă situaţiei conducerea spitalului a impus măsuri și a stabilit limite de cheltuieli pe fiecare secţie. Nu a scăpat nemodificat nici meniul pacienţilor, astfel că două zile din săptămână din meniu lipsește carnea, accentul fiind pus pe încercarea de a asigura actul medical.

Potrivit managerului Spitalului Judeţean, sumele pe care ar trebui să le încaseze unitatea sunt mari, dar în condiţiile în care nu vin banii de la București, nu au ce să facă. Pe de altă parte, lucrările de consolidare ale spitalului continuă și ieri a fost golit etajul 5. Etajul trei este finalizat, iar la 2 s-a mutat Chirurgia, urmând ca lucrările să continue în corpul B.

Probleme cu asigurarea gărzilor

La Spitalul Orășenesc Covasna, una dintre cele mai actuale probleme este imposibilitatea de a mai asigura legal gărzile permanente, din luna iulie, întrucât pentru acest lucru ar fi nevoie de 4 medici, iar ei au numai trei.

Directorul interimar al Spitalului, dr. Denes Lazar, a declarat că în luna iunie gărzile vor mai fi totuși asigurate, întrucât nu există permanenţă asigurată de medicii de familie în oraș, dar din iulie Direcţia de Sănătate Publică (DSP) trebuie să organizeze cu medicii de familie acest lucru.

„Nu vine nimeni să facă gardă. Am rămas trei, unul a ieșit la pensie, altul e în concediu de creștere a copilului, și conform legii nu putem face gardă decât cu patru. Nu vine nimeni pentru ce bani luăm aici. Nu știu ce va fi de luna viitoare“, a afirmat dr. Denes.

În ceea ce privește specialiștii, potrivit acestuia Spitalul are lipsă de pediatru, iar medicii rezidenţi veniţi de prin alte judeţe în general pleacă după încheierea rezidenţiatului, o soluţie pentru a se evita acest lucru fiind încheierea unui contract ferm, care nu este însă posibilă deocamdată. În prezent, dacă nu numărăm rezidenţii de aici, în afară de secţia de interne, lipsa specialiștilor din cadrul Spitalului Orășenesc Covasna se face simţită cam peste tot.

În ceea ce privește posibila plecare a specialiștilor peste hotare, după reducerea cu 25% a salariilor, dr. Denes apreciază că în condiţiile în care aici nu li se oferă nimic, mult mai mulţi decât până acum vor fi atrași de banii oferiţi în Occident, mai ales tinerii care nu și-au format aici o familie. El a dat exemplul unui coleg care a plecat în SUA după 6 luni, altul spune că deja a fost la un interviu și în general toţi aleg oportunităţile de unde reușesc să facă bani.

„S-a constatat că e mai ieftin să iei un medic gata pregătit și specializat și să îl plătești bine, decât să îl pregătești zece ani la tine în ţară. Așa îi iau gata pregătiţi”, a mai spus directorul Spitalului Orășenesc.

Ca datorii, suma pe care ar trebui să o achite unitatea către furnizori și utilităţi ajunge la 400.000 de lei, o parte fiind datorii vechi.

La Baraolt, probleme cu personalul mediu

La Baraolt, directorul Spitalului din oraș, Agoston Laszlo, spune că dacă până acum din punctul de vedere al specialiștilor nu au avut foarte multe probleme, raportat la nevoile unui spital mic, acum odată cu o serie de plecări în pensie au greutăţi cu personalul mediu – asistenţi, infirmieri.

„Destul de mulţi au plecat la pensie și nu putem angaja. Facem muncă patriotică și voluntariat. Lumea acceptă, dar am ajuns că nu mai putem, mulţi sunt în pensie, mai intră câte unul în concediu de boală, de creștere a copilului. Nu vom mai putea asigura turele”, a spus directorul.

Agoston a afirmat că pentru a se descurca ar trebui să mai angajeze 4 – 5 persoane ca personal mediu. Spitalul are aprobat un număr de 130 – 140 de posturi normate, aprobate sunt 125 și ocupate 102, diferenţa fiind de cca 30 de persoane.

Referitor la plecarea cadrelor peste hotare, directorul Spitalului din Baraolt spune că oamenii sunt destul de atașaţi de unitate, au familii, case, iar cei care se mișcă mai ușor spre alte ţări sunt în general tinerii.

„Cel puţin după cum văd eu nu va fi o avalanșă de plecări, dar persoane care au salarii de 800 de lei și vor rămâne cu 600, din care dau 200 de lei pe benzină pentru navetă, nu văd cum se vor descurca”, a mai spus el. Potrivit conducerii DSP, unităţile medicale din judeţ se descurcă foarte greu în aceste condiţii de criză, dar există speranţa ca odată cu preluarea lor de la minister de către unităţile administrative locale, să fie plătite datoriile istorice și depășite înainte de transfer, pentru că altfel și pentru autorităţi va fi foarte greu să le susţină.

Ana Sidon