Proiectul de buget înaintat Parlamentului ne-ar putea lăsa fără jumătate din cei 109 medici de familie din judeţ. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Medicilor de Familie (AMF) Covasna, Lucia Seres, 50 de medici de familie s-au prezentat ieri la Casa de Asigurări de Sănatate (CAS) a Judeţului Covasna pentru a înmâna, în prezenţa unui reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), un protest împotriva reducerii bugetului pentru asistenţa medicală

Medicii potestează pentru că a fost redus cu 40% bugetul de asistenţă medicală primară

Proiectul de buget înaintat Parlamentului ne-ar putea lăsa fără jumătate din cei 109 medici de familie din judeţ. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Medicilor de Familie (AMF) Covasna, Lucia Seres, 50 de medici de familie s-au prezentat ieri la Casa de Asigurări de Sănatate (CAS) a Judeţului Covasna pentru a înmâna, în prezenţa unui reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), un protest împotriva reducerii bugetului pentru asistenţa medicală primară. Preşedintele AMF Covasna ne-a declarat că, deocamdată, s-a recurs doar la această formă de protest urmând ca, dacă nu se revine asupra proiectului de buget, să se recurgă şi la alte forme de protest. Printre acestea fiind şi cea a depunerii la CAS de către medici a cererilor de concediu.

„Nu vrem să ajungem în această situaţie, pentru că cel care va avea de suferit va fi tot pacientul, pentru că nu vom asigura decât 30% din asistenţa medicală” ne-a declarat Seres, care a adăugat că dacă nu se revine asupra proiectului de buget în sensul suplimentării acestuia pentru medicina primară, oricum „50% dintre medicii de familie din judeţ vor da faliment”. Cererile vor fi depuse de către toţi medicii de familie, în semn de protest faţă de intenţia de reducere cu 40% a bugetului alocat medicinei de familie de către Guvern. Pentru anul acesta, proiectul de buget prevede pentru asistenţa medicală primară 5,4% din bugetul serviciilor medicale, faţă de 9%, cât s-a alocat anul trecut. În celelalte sisteme europene de asigurări de sănătate, medicina de familie beneficiază de 12-15% din bugetele Sănătăţii. Bugetul alocat anul acesta spitalelor, policlinicilor, medicilor de familie şi laboratoarelor a scăzut, deşi fondurile preconizate a fi colectate la fondul asigurărilor de sănătate sunt apropiate celor de anul trecut. Medicii de familie au anunţat că sunt nemulţumiţi de nivelul fondurilor alocate asistenţei medicale primare şi solicită, pentru evitarea falimentării cabinetelor, păstrarea bugetului de anul trecut şi în acest an.

Ministerul promite

Conducerea Ministerului Sănătăţii s-a întâlnit luni cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru a analiza situaţia din medicina de familie. În urma întâlnirii, s-a stabilit că fondurile pentru medicii de familie vor rămâne neschimbate în trimestrul I al anului 2009, urmând ca din trimestrul II să fie semnat un contract cadru în valoare de 256,5 milioane de lei. La aceştia se vor adăuga circa 180 de milioane de lei, aferente celor două programe de sănătate propuse de Ministerul Sănătăţii.

La sfârşitul săptămânii trecute, într-un comunicat al ministrului Sănătăţii, Ion Bazac, se preciza că există soluţii pentru compensarea finanţării medicilor de familie, bugetul acestora fiind „unul corespunzător”. „Avem soluţii pentru compensarea finanţării medicilor de familie. Voi recompensa performanţa în asistenţa medicală primară, prin corelarea veniturilor medicului de familie cu volumul şi calitatea serviciilor medicale furnizate. Există deja două programe naţionale, screeningul de cancer de col uterin şi cel de prevenţie a bolilor cardiovasculare, pe care le vom derula cu medicii de familie", se arată în comunicatul citat. Minis¬trul Bazac preciza că Ministerul Sănătăţii, împreună cu Casa Naţională de Sănătate, în urma unor analize punctuale, au identificat soluţiile necesare, astfel încât influenţa bugetului Sănătăţii pe anul acesta să aibă un impact minim asupra cabinetului medicului de familie.

Reprezentanţii Minsiterului consideră că protestele medicilor de familie nu sunt justificate şi avertizează că acestea ar putea avea urmări negative.

Adrian Moise