A descinde la marginea unei localităţi din România înseamnă, cu rare excepţii, a te confrunta cu experienţa marginalităţii. La fel se întâmplă şi în cazul localităţilor din judeţul Covasna. Ca fenomen colectiv, cea mai dramatică experienţă a marginalităţii aparţine comunităţilor de romi – recunoscută de altfel drept cea mai marginalizată comunitate etnică din Europa. Componenta cea mai importantă care distinge romii de restul populaţiei este modul de viaţă – începând cu locuinţele şi îmbrăcămintea şi sfârşind cu modul de obţinere a resurselor necesare existenţei. Populaţia majoritară manifestă o atitudine negativă nu faţă de romi ca etnie, ci faţă de modul lor de viaţă. Aşadar, dacă vrem să mergem împreună cu romii spre Europa, atunci trebuie să-i ajutăm să schimbe componentele negative din modul lor de viaţă. O incursiune în istoria acestei etnii relevă faptul că problemele cu care se confruntă astăzi romii nu sunt de natură etnică, ci au rădăcini adânci şi sunt de natură socială. Prin urmare, romii nu sunt singurii responsabili de situaţia de sărăcie şi marginalizare în care trăiesc – majoritatea a fost şi este responsabilă de emanciparea şi integrarea lor socială. Aceasta este şi ideea pe care sunt construite toate proiecte europene destinate romilor, inclusiv o recentă Întâlnire internaţională care s-a desfăşurat în judeţul Covasna.

Asociaţia de Tineret IKA, condusă de Mágori István (referent la Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, în domeniul proiectelor de finanţare şi al ONG-urilor), are printre membri şi tineri romi din judeţul Covasna, care au crescut în casele de copii şi care încearcă să se integreze social, fără a-şi renega originile, dimpotrivă, încercând a cunoaşte comunităţile de unde provin şi a se implica în proiecte menite a le ajuta să iasă din izolare şi sărăcie. Din 2012, IKA este partenerul din România al unui Proiect UE, „Face to success”, care se desfăşoară în cadrul Programului Grundtvig, Parteneriate pentru învăţare – Programul Învăţare pe toată durata vieţii (Lifelong Learning Programme). Cea de-a V-a Întâlnire Internaţională din Programul acestui Proiect, care reuneşte organizaţii din şase ţări europene, s-a desfăşurat la Cernat, între 17-21 martie. Pe lângă reprezentanţii din cele 6 ţări europene partenere (Germania, Anglia, Bulgaria, România, Italia şi Ungaria), la Întâlnirea de la Cernat au mai participat câte o persoană din Bangladesh, Pakistan, Sudan şi Columbia, care au venit împreună cu liderul organizaţiei din Italia.

Cei 31 de participanţi la Întâlnirea Internaţională de la Cernat şi-au propus să cunoască situaţia romilor din judeţul Covasna şi să dezbată două probleme: care ar fi acţiunile de voluntariat prin care îi putem ajuta pe romi să pătrundă pe piaţa forţei de muncă şi să se integreze social; în ce măsură păstrarea culturii romilor sau a imigranţilor îi ajută sau îi împiedică să se integreze social?

Cunoaşterea vieţii şi a culturii romilor din zonă a început la Casa de Cultură „Bod Péter” din Cernatul de Sus, unde etnograful Kinda István a ţinut o documentată şi spectaculoasă prelegere despre cultura, tradiţia, meşteşugurile populare şi originea romilor din judeţul Covasna. Participanţii au avut apoi ocazia să cunoască acţiunile şi rezultatele unui proiect derulat în comunitatea romilor din Chiuruş, proiect care a beneficiat de sprijinul unei organizaţii din Olanda. În următoarele zile, activităţile de cunoaştere a situaţiei romilor din zonă şi a proiectelor social-educative destinate lor au constat în mai multe vizite: la filiala Sfântu Gheorghe a organizaţiei Caritas – Alba Iulia, în comunităţile romilor din Őrkő, Cernat şi Sânzieni, la sediul Caritas din oraş, la Centrul de Voluntariat HITI şi la Primăria din Cernat.

După 5 zile de dezbateri şi de incursiuni în comunităţile covăsnene de romi, reprezentanţii organizaţiilor din cele 6 ţări europene şi observatorii din Bangladesh, Pakistan, Sudan şi Columbia au ajuns a se simţi ca membrii unei mici dar adevărate comunităţi internaţionale, hotărâţi a păstra legătura între ei pe termen lung şi a se sprijini reciproc în derularea proiectelor din ţările lor de origine. Din confruntarea cu experienţele organizaţiilor din celelalte ţări europene (cu o bogată experienţă în proiecte destinate comunităţilor imigrante), membrii Asociaţiei de tineret IKA au înţeles că sărăcia extremă şi situaţia de marginalitate în care trăiesc romii din România, respectiv cei din judeţul Covasna, reprezintă o problemă economică-socială-educativă, pe care trebuie s-o rezolve politicienii prin elaborarea unor serioase strategii de combatere a sărăciei. Reprezentanţii societăţii civile, cum sunt membrii IKA, trebuie să determine autorităţile locale şi centrale a recunoaşte că situaţia de marginalitate şi sărăcie conţine prin ea însăşi un cerc vicios, în sensul că persoanele şi comunităţile marginale sunt lipsite de resursele minime – economice, politice, educaţionale – pentru a ieşi din starea de marginalitate. Pentru a ieşi din acest cerc vicios al marginalităţii/sărăciei, romii au nevoie de sprijinul şi înţelegerea românilor şi maghiarilor. Esenţială este însă decizia politică de a pune la punct un program serios de scoatere a romilor din cultura sărăciei, în care aceştia s-au resemnat că aşa le este dat să trăiască.

Nina Ţînţar