ACTUALITATE 13 iunie 2012

Informare publică cu privire la termoizolarea cu polistiren

de Covasna Media | 111 vizualizări

Observăm în ultima perioadă o intensificare pe toate canalele media a unui curent menit să discretizeze polistirenul expandat, ca material folosit în lucrările de reabilitare termică a clădirilor, încercând inducerea unor temeri în rândul locatarilor şi factorilor de decizie, cu privire la efectele nocive ale acestuia asupra sănătăţii şi siguranţei.

Este promovată ideea că acest produs etanşează clădirea, nu mai permite circulaţia vaporilor, produce igrasie sau generează boli respiratorii.

Totodată sunt induse temeri cum ar fi cea că după 10-15 ani de la aplicare, sistemul se va deteriora existând riscul ca polistirenul să „se volatilizeze” sau că locatarii nu sunt în siguranţă la incendii în clădirile izolate cu termosisteme cu polistiren.

Trebuie să menţionăm faptul că miza este, în primul rând, economică deoarece în această perioadă se află în dezbatere la Ministerul de Resort, Normativul naţional care va prevede soluţiile cadru pentru reabilitarea clădirilor.

Se observă o similitudine izbitoare între afirmaţiile unui producător de vată minerală făcute în cadrul emisiunii „Vremea meseriaşilor” de la Kanal D şi cele ale domnului arhitect Mircea Ochinciuc, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti. Niciuna din aceste afirmaţii nu au fost susţinute de date statistice care să fundamenteze validitatea lor la nivel european sau naţional.

La nivel european, menţionăm existenţa Standardului European SR EN 13499 referitor la termoizolarea cu polistiren expandat ignifugat, standard ce guvernează tehnologia de reabilitare a clădirilor.

Solicităm public domnului arhitect Ochinciuc să precizeze clar dacă punctul de vedere exprimat îi aparţine doar domniei sale sau a vorbit în numele Organizaţiei Arhitecţilor Români, filiala Bucureşti, pentru că asocierea numelui cu funcţia domniei sale generează impresia că toţi arhitecţii au aceeaşi părere cu a dumnealui.

Prin prisma dreptului cetăţeanului la o informare corectă, dorim să facem câteva precizări legate de afirmaţiile domniei sale preluate de mass-media sub forma de mai jos:

„Arhitectura de astăzi este una ţigănească”

„O altă problemă semnalată de arhitecţi este alegerea neinspirată a culorilor în care au fost zugrăvite cele mai multe blocuri. Arhitectura comunistă a fost una gri, fără culoare, dar cea de astăzi este de-a dreptul ţigănească. Alegerea culorilor trebuie gestionată de un proiectant, care nu poate fi altul decât arhitectul”, a afirmat Ochinciuc.

Dincolo de obiecţiile referitoare la coloritul blocurilor reabilitate, arhitecţii atrag atenţia şi în ceea ce priveşte utilizarea polistirenului, fenomen numit de aceştia „polistirenizare”. Arhitecţii amintesc că Ungaria şi Italia s-au declarat împotriva acestei soluţii, preferând soluţii alternative aplicate la interior.

Polistirenul etanşează clădirea, nu mai permite trasferul de vapori, putând produce igrasie şi afectând în timp imobilul. În plus, execuţia necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice) a dus la fenomene de tipul cuib de şoareci, şobolani şi insecte care au pătruns între sistemul de termoizolare şi faţada blocului şi care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor, potrivit arhitecţilor.

„Polistirenul este obţinut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, trebuie amintit faptul că nu se ştie cum se va comporta acest produs pe faţade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderenţa plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp”, explică arhitecţii bucureşteni.

În fine, un alt argument este cel al rezistenţei în timp. Acest tip de termoizolare nu a fost testat suficient. În acest moment nu există nicio clădire termoizolată astfel şi peste care să fi trecut 10 sau 15 ani, pentru a putea vedea cum se comportă.”

Dorim să informăm opinia publică din România că termoizolarea clădirilor cu polistiren se utilizează pe scară largă în toate ţările europene. Pentru clădirile cu caracter de monument istoric din Italia şi Ungaria s-au preferat soluţii de interior pentru protejarea aspectului arhitectural existent. Pentru termoizolarea faţadelor în Ungaria, dar şi în Italia polistirenul este folosit pe scară largă atât la faţade, cât şi la realizarea şapelor termoizolante. Este cel puţin greşită şi nereală interpretarea domniei sale, că ţări ca cele menţionate mai sus s-au declarat împotriva acestei soluţii.

Dacă trebuie să folosim argumentul „dezvoltare durabilă şi ecologie”, menţionăm că soluţia alternativă, indirect propusă de domnul arhitect, este obţinută din minerale, ca rocă bazaltică, pentru topirea şi prelucrarea căreia se utilizează cantităţi enorme de energie, în special gaz, iar cantitatea de energie consumată cu prelucrarea rocii este de câteva ori mai mare decât cea necesară pentru producerea EPS. Totodată menţionăm că polistirenul expandat este recuperabil şi regenerabil. Polistirenul expandat este utilizat inclusiv în caserolele cu produse alimentare, acest fapt dovedind netoxicitatea sa.

Dacă discutăm de perioada de viaţă a faţadelor izolate cu polistiren dorim să menţionăm faptul că primul termosistem cu polistiren expandat a fost agrementat în 1969 în Germania de către o companie bine cunoscută la nivel mondial şi se utilizează cu succes în continuare fiind un produs economic. Chiar şi ţările „bogate” din UE apreciază randamentul termic şi economia financiară a acestui produs.

Durata de viaţă declarată a EPS este de 25 de ani, chiar şi pentru termosistemele agrementate în România, în condiţille în care vechimea termosistemelor existente în Europa este de peste 40 de ani. La nivel european există peste 200 de milioane de clădiri izolate cu polistiren expandat ignifugat conform statisticilor EUMEPS.

Afirmaţiile domnului arhitect prin care susţine că „polistirenul etanşează clădirea, nu mai permite transferul de vapori, putând produce igrasie, determinând apariţia de paraziţi între sistemul de termoizolare şi faţada blocului şi care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor” sunt cel puţin contradictorii.

Dacă polistirenul nu permitea circulaţia vaporilor, cum ar putea permite termosistemul circulaţia paraziţilor? Nu contestăm faptul că, probabil, au fost făcute sporadic şi greşeli de execuţie sau de proiectare la anumite lucrări, lucru semnalat şi de reprezentanţii industriei de profil, dar consecinţele nerespectării instrucţiunilor de aplicare din agremente nu pot fi imputate la modul general produsului în sine. Nimeni nu poate însă garanta că aceste greşeli nu se vor repeta la utilizarea altor materiale de izolaţie alternative. Este sarcina diriginţilor de şantier să urmărească calitatea materialului pus în operă precum şi tehnologia de aplicare.

Putem să afirmăm că peretele din prefabricate de beton, folosit la majoritatea blocurilor reabilitate, reprezintă un sistem permeabil la vapori? Da, cu condiţia să deschizi geamul la intervale periodice, pentru aerisire. Niciun material de izolare cu o grosime mai mare de 10 cm nu este uşor permeabil, iar materialele de armare şi finisajul decorativ contribuie într-o oarecare măsură la opacizarea suprafeţei.

De aceea în toate ţările Central Europene se recomandă completarea sistemului cu dispozitive de eliminare a surplusului de vapori prin tâmplărie sau chiar sisteme de ventilare mecanică. Lipirea făcută în puncte şi nu pe contur, modalitate utilizată în majoritatea marilor lucrări, crează în spatele plăcilor de termoizolaţie un strat de aer ventilat care duce la eliminarea vaporilor de pe exteriorul clădirii.

Beneficiile economice pentru locatari sau administraţii locale, obţinute prin utilizarea unui termosistem corect aplicat cu polistiren, sunt net superioare unuia similar cu alte materiale (plută, vată minerală, panouri metalice)

Durata de amortizare este de până la 5 ani pentru reabilitarea cu polistiren, faţă de 20-25 de ani în cazul altor materiale. Costul unui termosistem executat cu polistiren este de peste 3 ori mai mic decât al unuia cu vată minerală.

Este un fapt statistic demonstrat că în ţările europene dezvoltate, izolarea clădirilor se face în proporţie de 80-90% cu polistiren expandat şi 10-20% cu vată bazaltică.

De asemenea, precizăm că numeroasele teste făcute la nivel european confirmă faptul că polistirenul ignifugat nu întreţine arderea şi se încadrează în normativele europene de protecţie la foc.

Considerăm că, probabil, există un lobby făcut de producătorii de vată minerală la toate nivelele şi pe toate canalele de a denigra „polistirenizarea României” şi de câştiga o cotă de piaţă suplimentară.

Avem rugămintea să o facă onest, cu argumente tehnice şi economice care pot fi probate.

Afirmaţiile făcute în Olanda de către un producător de vată minerală, prin care susţinea că polistirenul nu poate fi utilizat în siguranţă la construcţii, au fost subiectul unui proces la curtea de la Amsterdam, pierdut în instanţă de către acesta. Nu dorim repetarea acestuia şi în România.

„Arhitectura actuală este de-a dreptul ţigănească” afirmă domnul arhitect Ochinciuc.

Trebuie menţionat că toate lucrările mari au avut girul, din punct de vedere al culorii, unui proiectant sau arhitect care a întocmit caietul de sarcini, iar acesta a fost avizat de către autorităţile locale.

Acum, să se supere rromii pe domnul arhitect pentru afirmaţia făcută? Sau să-l acuze de ofense discriminatorii rasiale?

Nu, nu se vor supăra!

Pentru că rochiile „pirandelor” sunt înflorate şi vesele şi în niciun caz „griul comunist”.

Arcon SRL

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.