Ieşirea Greciei din zona euro, aşa numitul „Grexit", este un scenariu de coşmar pentru Europa. Renunţarea unei ţări la moneda unică nici nu a fost luată în calcul vreodată, tocmai de aceea în tratate nu există prevederi care să gestioneze acest caz.

O asemenea decizie din partea Greciei ar împinge Uniunea Europeană într-o zonă necunoscută şi ar pune o umbră asupra întregului proiect monetar european, comentează analiştii economici.

Despre Grexit s-a vorbit constant de când a început criza greacă, acum 5 ani. După certuri interminabile şi discuţii fără rezultat, unii par să se bucure că s-ar putea ajunge la acest dezno­dământ. Foarte mulţi experţi susţin că Grecia nu trebuia să adopte euro, deoarece şi-a falsificat statisticile pentru a fi eligibilă.

Pentru statul elen, beneficiile renunţării la euro şi ale revenirii la drahmă sunt mult mai mici decât costurile, spun comentatorii economici.

„Grecia ar putea renunţa la datorii de 317 miliarde de euro, sau 180% din PIB. Dar pentru greci, asta valorează mai puţin decât pare.

Costurile Grexit-ului ar fi exorbitante: bănci falimentare, eco­nomii care dispar, contracte rupte şi încredere distrusă. Politica ar fi devastată. Neo-fasciştii şi comuniştii ar prospera. Afară din zona euro şi posibil din Uniu­nea Europeană, o ţară cu o istorie plină de lovituri de stat ar risca să devi­nă violentă şi mult mai coruptă”, consideră cei de la The Economist, citaţi de digi24.ro.

Ieşirea Greciei din zona euro reprezintă o problemă pentru toată Europa. Atena poate demonstra că uniu­nea monetară nu este indisolubilă, aşa cum este considerată acum. Mai mult, Grexit-ul ar stabili un precedent şi pentru alte economii vulnerabile, precum Portugalia şi Cipru. În schimb, există voci care spun că zona euro va fi mai puternică fără Grecia, deoarece celelalte 18 ţări ar vedea ce se întâmplă dacă regulile nu sunt respectate.

Oricum, problema nu este în totali­tate răspunderea politicienilor greci.

Ambele tabere au greşit în cazul crizei greceşti. Mai ales la început, creditorii au pus prea mare accent pe ajustări fiscale rapide, ca să să limiteze datoria Greciei, o încercare sortită eşecului de la început, comentează jurnaliştii aceluiaşi săptămânal britanic.

The Economist compară relaţia dintre Grecia şi restul ţărilor din zona euro cu o căsnicie nefericită, în care ambii parteneri au comis greşeli. Costul unui divorţ ar exorbitant pentru toată lumea, dar relaţia nu merită salvată cu orice cost, notează jurnaliştii britanici.

Jumătate din bancomate, golite. La cozile interminabile au stat şi lideri Syriza

Grecii se pregătesc de o eventuală ieşire din zona euro şi încep să pună banii la saltea. Imediat după ce guvernul a anunţat că va organiza un referendum pe tema propunerilor de reformă cerute de creditori, aproape jumătate din bancomate au fost golite de bani. Printre cei care şi-au scos economiile din bănci au fost şi miniştrii.

Ministrul Culturii, Ministrul Muncii şi alţi parlamentari de top ai Syriza, toţi critici vocali ai creditorilor internaţionali şi condiţiilor impuse de aceştia au fost surprinşi de jurnaliştii greci stând la coadă la un bancomat, chiar în clădirea Parlamentului.

De altfel, senzaţia de dezastru iminent s-a răspândit în toată societatea greacă. La bancomate, magazine şi benzinării, oameni de toate categoriile sociale stau la cozi interminabile. Mai toţi sunt pesimişti în legătură cu soarta ţării lor.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, grecii au retras din bănci aproape 3,7 miliarde de euro, ceea ce a făcut ca valoarea depozitelor bancare să ajungă la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Mai mult, o estimare recentă spune că grecii au ascuns, „la saltea”, 45 de miliarde de euro.