ACTUALITATE 24 ianuarie 2010

Hora Unirii la -23 de grade

de Covasna Media | 465 vizualizări
Aproximativ 200 de persoane au participat la Sfântu-Gheorghe la aniversarea celor 151 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. 25ian2010-horaAproximativ 200 de persoane au participat, duminică, la Sfântu-Gheorghe, la aniversarea celor 151 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Cu tot gerul de afară, oamenii au luat parte la ceremonii oficiale, au urmărit parada militară şi cuvântările religioase şi s-au prins în Hora Unirii, în Piaţa Mihai Viteazul. Prezent la ceremoniile dedicate Zilei Unirii, prefectul judeţului Covasna, György Ervin, a vorbit despre însemnătatea momentului istoric de la 24 ianuarie 1859, despre ceea ce a însemnat Alexandru Ioan Cuza, cel sub a cărui domnie s-a înfăptuit unirea celor două principate. În discursul său, György Ervin a mai arătat că este necesară o modernizare a statului român, aşa cum aceasta a fost necesară şi în urmă cu 151 ani.

Aproximativ 200 de persoane au participat la Sfântu-Gheorghe la aniversarea celor 151 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

25ian2010-horaAproximativ 200 de persoane au participat, duminică, la Sfântu-Gheorghe, la aniversarea celor 151 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Cu tot gerul de afară, oamenii au luat parte la ceremonii oficiale, au urmărit parada militară şi cuvântările religioase şi s-au prins în Hora Unirii, în Piaţa Mihai Viteazul.

Prezent la ceremoniile dedicate Zilei Unirii, prefectul judeţului Covasna, György Ervin, a vorbit despre însemnătatea momentului istoric de la 24 ianuarie 1859, despre ceea ce a însemnat Alexandru Ioan Cuza, cel sub a cărui domnie s-a înfăptuit unirea celor două principate. În discursul său, György Ervin a mai arătat că este necesară o modernizare a statului român, aşa cum aceasta a fost necesară şi în urmă cu 151 ani.

Reprezentanţi ai instituţiilor, ai partidelor politice şi altor organizaţii au depus coroane de flori, manifestările continuând cu o paradă militară, în acorduri de „Treceţi batalioane române Carpaţii”, prezentată de Armată, jandarmi şi pompieri.

Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, la 24 ianuarie 1859, este evenimentul care a pus piatra de temelie a statului român modern, pe care s-a înălţat apoi edificiul întreg al unităţii noastre naţionale, consfiinţit în 1918 la Alba Iulia. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate - la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1861, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Monica Rizea

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
botond, 26 ianuarie 2010
Multa galagie pt ceva absolut nesemnificativ in Ardeal.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.