Guvernul va face în următoarele trei luni un inventar al tuturor calculatoarelor şi softurilor din administraţia publică centrală. Şi, în cinci luni de la realizarea inventarului, va trebui elaborat un plan prin care cheltuielile informatice să fie reduse. Guvernul propune folosirea de softuri open source, gratuite, precum Open Office în locul Microsoft Office sau Linux în locul Windows. Nu este o idee rea, însă funcţionarii vor trebui învăţaţi să lucreze cu ele. În plus, sunt necesare calculatoare cât de cât decente. Statul nu a ştiut niciodată ce tehnică de calcul are la dispoziţie, iar achiziţiile au fost tot timpul haotice. 10 miliarde de euro au costat calculatoarele şi softurile cumpărate de instituţiile publice după anul 2000. Banii s-au dus însă uneori pe tehnologii inutile sau incompatibile cu cele deja existente. Iar dosarul Microsoft a arătat că nu a existat niciodată intenţia ca informatizarea administraţiei să fie una transparentă.

Inventarul calculatoarelor şi softurilor din administraţia centrală va fi realizat de şefii secţiilor IT din toate ministerele care, împreună, vor forma aşa-numitul Grup de Lucru pentru Tehnologia Informaţiei.

Va trebui să facă inventarul într-un număr uriaş de instituţii, de la Administraţia Prezidenţială până la Fisc, inspectorate şi autorităţi centrale. Chiar şi serviciile secrete ar urma să fie incluse în recensământul informatic, care ar trebui să îi ofere guvernului o imagine clară a tehnologiei folosite de funcţionarii statului.

Este o tehnologie învechită, scumpă, vulnerabilă şi uneori inutilă, arată toate informaţiile făcute publice de-a lungul anilor. O estimare făcută de Ziarul Financiar după deschiderea dosarului Microsoft arăta că statul a cheltuit pe softuri, calculatoare şi servicii IT nu mai puţin de 10 miliarde de euro din 2000 până în prezent.

O investiţie atât de mare ar fi trebuit să le ofere posibilitatea contribuabililor de a lucra cu instituţiile statului direct de pe internet, fără să mai fie nevoie să se deplaseze la ghişeele instituţiilor. Însă Fiscul a început să îşi pună la punct platforma online abia de anul trecut, când ministrul Comunicaţiilor de atunci s-a plâns că a trebuit să stea 45 de minute la o coadă pentru plata taxelor. Nici Ghişeul.ro, platforma de încasare a taxelor locale de către primării, nu oferă servicii complete şi este folosită de doar 71.000 de contribuabili.

Iar acestea sunt doar problemele vizibile cu ochiul liber. În spatele uşilor închise, problemele informatice ale statului sunt mult mai mari. Iar modul în care au fost făcute achiziţiile contează foarte mult.

Dosarul Microsoft a scos la iveală un sistem corupt, întins peste ani, prin care intermediari vindeau la suprapreţ licenţe de Windows. Mai mulţi foşti miniştri, de toate culorile politice, au fost acuzaţi de procurori că au primit mită şi au favorizat aceste achiziţii care au umflat factura informatică a statului. Iar licenţele de Windows nu erau doar prea scumpe, ci şi prea multe. Potrivit procurorilor, numai în sistemul de învăţământ au fost cumpărate cu aproape 73.000 de licenţe de Windows mai multe decât numărul calculatoarelor pe care puteau fi instalate.

Însă, după ce au cheltuit sute de milioane de euro pe sisteme de operare, instituţiile publice s-au trezit descoperite în momentul în care Microsoft a anunţat că renunţă la suportul tehnic pentru Windows XP. Statul nu a început încă trecerea la un sistem de operare mai nou şi mai sigur. Asta şi pentru că multe calculatoare ale statului sunt prea vechi pentru o actualizare de soft.