Atunci când vine vorba despre educația timpurie, România și Canada par a fi două lumi diferite. De la numărul de copii dintr-o grupă și metodele de predare, până la procesul de incluziune și birocrația din sistem, grădinițele din cele două țări funcționează după principii distincte. Pentru a înțelege mai bine cum arată realitatea dintr-o grădiniță canadiană, am stat de vorbă cu Dorina Bularca, originară din Întorsura Buzăului, acum directoarea unei grădinițe din provincia canadiană Manitoba.

Din România în Canada – un nou început

Dorina Bularca și-a început cariera în învățământ în România, unde a lucrat timp de un an ca învățătoare și patru ani ca educatoare în județele Alba și Covasna, mai exact la Grădinița cu Program Prelungit din Întorsura Buzăului.

Viața ei a luat o nouă direcție atunci când s-a căsătorit cu un medic veterinar originar din Întorsura Buzăului, dar stabilit în Canada de peste 25 de ani. Mutarea într-o țară nouă a venit cu provocări, mai ales în ceea ce privește recunoașterea studiilor și adaptarea la cerințele sistemului educațional canadian. Cu perseverență, a reușit să își continue cariera și să avanseze profesional, iar în prezent este directoare la Univillage Preschool and Infant Centre Inc., o organizație non-profit licențiată de Inspectoratul Învățământului Timpuriu și al Îngrijirii Copilului din Manitoba.

Sistemul educațional din Canada vs. România

Una dintre cele mai mari diferențe dintre cele două sisteme este numărul de copii dintr-o grupă. În timp ce în România o educatoare poate avea și 30 de copii într-o clasă, în Canada, numărul este mult mai mic, ceea ce permite o mai bună interacțiune și individualizare a activităților.

„În Manitoba, conform legislației, numărul copiilor dintr-o grupă este determinat de vârsta lor. De exemplu, un educator / asistent de educator poate avea în grijă doar: 

• 4 copii, sub vârsta de 2 ani;

• 6 copii, de 2 ani;

• 8 copii, cu vârste între 2 și 4 ani;

• 9 copii, cu vârsta de +4 ani”, ne-a spus Dorina Bularca. 

De asemenea, birocrația este diferită. În România, educatoarele petrec mult timp completând hârtii și rapoarte, în timp ce în Canada, accentul este pus mai mult pe interacțiunea directă cu cei mici.

„În Canada, mai precis Manitoba, educatoarele se ocupă explicit de copii și de familiile lor. În România cred că ar fi bine ca timpul și obiectivul educatorilor să fie orientat în special pentru a dezvolta activități creative și a răspunde într-un mod adecvat nevoilor emoționale și de atașament ale copiilor mici. Atașamentul cu educatoarea și ajutorul de a dezvolta relații sănătoase cu ceilalți copii, sunt critice la vârsta timpurie. Totodată, lucrând cu un grup mic, educatorii au posibilitatea de a cunoaște mai bine copiii, a răspunde adecvat nevoilor și curiozităților lor, cât și de a-i ajuta să crească şi să se dezvolte conform potențialului individual de dezvoltare”, a adăugat educatoarea.

Printre aspectele pe care Dorina le-ar schimba în România se numără și dezvoltarea unui program incluziv „în cadrul căruia copiii cu nevoi speciale sunt încurajați și susținuți să ia parte la toate activitățile oferite la grădiniță, împreună cu ceilalți copii din grupă. Aceasta se poate realiza doar dacă acestor copii li se asigură asistență și susținere individuală. Este demonstrat științific că intervenția timpurie este extrem de importantă”, ne-a mai spus Dorina Bularca. 

Un alt avantaj al grădinițelor din Manitoba este faptul că multe dintre acestea sunt deschise pe tot parcursul anului. 

„Grădinița este deschisă pe tot parcursul anului, de luni până vineri, de la 7:30 la 17:45, excluzând sărbătorile naționale şi o săptămână în luna august, când se fac renovări şi curățenie, cu excepția grădinițelor care funcționează în cadrul școlilor în regim de «before and after school»”, a adăugat aceasta. 

Educatorii au salarii mai mici decât învățătorii sau profesorii 

În Manitoba, sistemul de învățământ școlar și cel preșcolar sunt separate. Spre deosebire de grădinițele din România, aici există câteva dezavantaje: educatorii nu beneficiază de vacanțele din timpul anului școlar, iar salariile lor sunt mai mici decât ale învățătorilor sau profesorilor.

„Educatorii sunt bine văzuți şi apreciați, dar mai puțin bine plătiți, comparativ cu alte meserii. Totuși, se prevede ca această situaţie să se rectifice pe viitor, mai ales că la ora actuală este o criză foarte mare de educatori. Creșterea salariilor va duce la atragerea de noi recruți”, ne-a mai spus Dorina. 

De exemplu, salariul de început pentru un educator în Manitoba este de puțin peste 22 de dolari canadieni pe oră. Acesta poate varia în funcție de modul în care fiecare grădiniță își gestionează fondurile, având în vedere că fiecare instituție primește un grant de la guvern pentru a se susține financiar. În plus, directorii pot suplimenta acest venit prin alte surse de finanțare, ceea ce poate duce la diferențe salariale între grădinițele din aceeași zonă. Educatorii care sunt angajați full time, lucrează 37 ore și jumătate pe săptămână, adică 7 ore jumate pe zi.

Este important de menționat că, în Manitoba, salariul minim pe economie este de 16 de dolari canadieni pe oră.

O zi obișnuită într-o grădiniță canadiană

Programul zilnic într-o grădiniță de acolo este bine structurat și echilibrat. Activitățile sunt centrate pe joc și învățare practică, iar educatorii colaborează îndeaproape cu părinții pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Copii sunt invitaţi să ia parte la activităţi zilnice, dezvoltate în funcţie de nevoile sau de interesele pe care le arată. 

Ce include programul:

• „timp de joacă la alegerea copiilor;

• activităţi de învăţare;

• două gustări, care sunt asigurate de grădiniță;

• masa de prânz care este trimisă în special de părinți. Grădinița oferă două prânzuri gratuite pe lună;

• joacă în aer liber, în curtea grădiniței sau în parcul din apropiere, dimineața și după-amiaza, când vremea și temperaturile de afară permit asta. Trebuie menționat aici că, în Manitoba, iarna poate dura până la 7 luni de zile. Copiii sunt scoși afară la joacă zilnic, cu condiția ca temperatura să nu coboare sub -25 de °C. Cu îmbrăcăminte adecvată, copiii se bucură de zăpadă şi de alte jocuri (sanie, pictat pe zăpadă, construcție de derdeluș sau forturi etc). Când temperaturile sunt foarte scăzute sau din contra, foarte ridicate (în timpul verii), copiii se bucură de activități și jocuri sportive în interiorul grădiniței;

• participarea la activităţi extracurriculare: yoga și lecții de muzică;

• somnul de după-amiază este oferit doar copiilor care dorm de obicei și acasă. Cei care nu au nevoie de somnul de prânz, au ocazia să iasă afară, să picteze, să se joace cu apă sau nisip etc.;

• muzică, dans, și lectură”, ne-a mai prezentat educatoarea. 

„Dansul «Alunelul» este cunoscut la grădinița noastră și este foarte popular”

În România de multe ori, diferențele culturale sunt percepute ca bariere, însă în Canada, multiculturalitatea este nu doar acceptată, ci și celebrată. La Univillage Centre, diversitatea culturală este un element esențial al educației, iar copiii învață de mici să își respecte și să își aprecieze reciproc tradițiile.

„Univillage Centre este cunoscut ca oferind un program foarte multi-cultural. Atât personalul, cât și copiii, vin din țări de peste tot din lume. Prin activitățile pe care le oferim, jucăriile, cărțile și materialele pe care le punem la dispoziție, promovăm faptul că venim din diferite părți ale lumii. În August, dedicăm în fiecare an o zi pentru Mini-Folklorama, la care invităm atât copiii, cât și educatoarele să poarte costumele populare din țările lor de origine. Tot atunci și nu numai, invităm copiii și familiile lor să cânte în limba natală sau să danseze un dans tradițional. Dansul «Alunelul» este cunoscut la grădinița noastră și este foarte popular. Copiii au învățat să cânte și versurile în timp ce dansează. Asta mă face să mă simt bine și mai aproape de casă. La fel se simt fiecare dintre ei, când noi toți, încercăm să învățăm ceva drag lor”, a încheiat Dorina Bularca. 

În final, fie că vorbim despre România sau Canada, succesul unui sistem educațional nu depinde doar de reguli, bugete sau infrastructură, ci mai ales de oamenii care îl susțin. Pasiunea, dedicarea și implicarea educatorilor pot transforma orice grădiniță într-un loc unde copiii cresc armonios și își descoperă potențialul.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării a aprobat calendarul de înscriere la grădiniță și creșă pentru anul școlar viitor, iar prima etapă se desfășoară între 26 mai și 13 iunie.