Cămătăria rămâne o problemă gravă în societatea noastră și afectează persoane și familii care nu pot accesa credite bancare sau care se confruntă cu dificultăți financiare urgente. Pe lângă impactul economic, acest fenomen generează probleme serioase de sănătate mintală și poate duce la situații disperate, cum ar fi suicidul. Deși autoritățile iau măsuri, cămătăria este departe de a fi combătută, iar victimele rămân afectate pe termen lung. Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestui fenomen, am discutat cu specialiști care ne-au explicat impactul pe care îl au datoriile și care sunt soluțiile prin care putem evita astfel de situații.

Săptămâna trecută, un bărbat de 43 de ani din județul Covasna a fost reținut pentru infracțiuni de camătă și șantaj în formă continuată. Acesta obișnuia să ofere bani cu dobânzi foarte mari și profita de vulnerabilitatea persoanelor aflate în impas financiar. Deși astfel de cazuri ajung în atenția autorităților, fenomenul cămătăriei este departe de a fi eradicat.

Dincolo de cifre și măsuri legislative, este important să vorbim despre cei care trăiesc cu teama datoriilor și despre modul în care aceste împrumuturi îi afectează pe plan emoțional, social și psihologic.

Cum gestionăm stresul financiar?

Consuela Banciu, psiholog clinician, ne-a explicat că datoriile nu afectează doar situația financiară, ci au un impact major asupra sănătății mentale. Stresul generat de îndatorare poate deveni copleșitor, mai ales atunci când se adaugă presiuni externe, cum ar fi constrângerile impuse de creditori sau amenințările din partea unor persoane interesate de recuperarea banilor.

Stresul cauzat de presiunile financiare poate duce la depresie, anxietate, atacuri de panică, insomnie. Victimele cămătăriei se confruntă frecvent cu sentimente de rușine, frustrare, neputință sau chiar la gânduri sau tentative de suicid, spune specialista.

„Datoriile pot avea impact major asupra sănătății mentale, mai ales dacă produc presiune financiară, în lipsa unui sprijin și pot duce la scăderea nivelului de trai, izolare socială, lipsă de motivație, impact asupra relațiilor familiale, de serviciu, sociale”, ne-a spus Consuela Banciu.

Preluarea controlului asupra finanțelor, crearea unui buget clar și realist, dar și discutarea problemelor cu un consilier financiar sau cu un psiholog pot reduce din povară.

„Înțelegerea termenilor împrumutului, al nivelul de îndatorare, a propriei atitudini față de datorie (există persoane care percep datoria ca pe un eșec personal) de asemenea preluarea controlului asupra finanțelor sunt câteva aspecte de luat în seamă în combaterea nivelului de stres și pentru întreruperea cercului vicios. Stabilirea unor scopuri și obiective realiste și examinarea stilului de viață pot reprezenta o abordare realistă a gestionării finanțelor. Iar în ce privește reducerea riscului de confruntare cu stresul legat de datorii este important să înțelegem factorii de risc și să luăm măsuri pentru a gestiona responsabil datoriile. În cele din urmă, recomandarea pentru  persoanele care se simt copleșite și care nu găsesc metode eficiente de gestionare a stresului legat de datorii este să caute sprijin emoțional și să se asigure că au grijă de sănătatea mintală”, a adăugat Consuela Banciu.  

Camăta și economia: o problemă individuală sau sistematică?

Edler András-György, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Covasna, susține că astfel de împrumuturi reprezintă o problemă pentru economie în general, însă au impact și mai mare asupra debitorilor.

„Evident, astfel de împrumuturi sunt o concurență neloială pentru domeniul bancar, dar nu cred că impactul este atât de mare încât să fie semnificativ. Impactul  este foarte mare, însă, pentru persoanele care sunt prinse în acest joc și până la urmă sunt cumva păcălite, deși cred că majoritatea fac asta în cunoștință de cauză. Sunt două aspecte aici. Pe de o parte, presupun că acele persoane nu mai pot obține un credit de la bancă, iar pe de altă parte presupun că au nevoie disperată de bani. În cel mai bun caz, au nevoie de bani pentru niște urgențe medicale, să zicem, dar sunt și situații în care unii apelează la camătă pentru că sunt dependenți de jocuri de noroc, de substanțe sau alte obiceiuri dăunătoare”, ne-a explicat Edler András-György.

Educația financiară, cheia prevenirii împrumuturilor riscante

Educația financiară este foarte importantă pentru a evita astfel de situații. Deși în școli elevii au început să învețe despre aceste lucruri, multe persoane adulte nu au avut acces la astfel de informații. Gestionarea atentă a banilor și adoptarea unor strategii de economisire pot reduce considerabil riscul de a ajunge într-o situație periculoasă, mai spune președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Covasna.

„Mulți oameni nu știu cum să își gestioneze veniturile și cheltuielile. Dacă ar fi să ne raportăm la recomandările specialiștilor, 30% din salariu ar trebui economisit, dar realitatea este diferită. Mulți oameni nu pun deoparte nici măcar 10% din venit, pentru că societatea de consum îi încurajează să cheltuie mereu mai mult”, adaugă Edler András-György.

Așadar, participarea la cursuri și seminarii de educație financiară poate ajuta la luarea unor decizii responsabile. Evitarea tentațiilor consumeriste este un alt aspect important. Publicitatea agresivă încurajează cheltuielile inutile, iar din acest motiv, cumpărăturile trebuie să fie bine gândite.

În curând vom publica un articol în care vom detalia fenomenul de camătă împreună cu Farkas Ambrus-Mihai, consultant financiar.