În data de 22.05.2019, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș  (FCRCHM), organizație civică reprezentativă a celor 400.000 de români din județele Transilvaniei de Sud-Est, a adresat Ministerului Apărării Naționale, în temeiul Legii nr. 544/2001, o solicitare de informații privind avizarea monumentelor istorice, care a fost remisă, spre analiză, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Din răspunsul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, reiese clar faptul că „Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români,  austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir. Lucrările de restaurare menţionate anterior au fost realizate de către autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale, din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu. (…) Lucrările menţionate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art. 14 alin. (1), art.15 şi art. 16 din Legea  nr. 379/2003.”

În acest context, FCRCHM solicită sancționarea de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a instituțiilor și persoanelor vinovate de faptele mai sus menționate. De asemenea, FCRCHM solicită readucerea Cimitirului Internațional de la Valea Uzului la starea inițială din perioada interbelică, atunci când a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor”.

FCRCHM susține trecerea Cimitirului Internațional de la Valea Uzului în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Totodată, FCRCHM solicită Oficiului Național pentru Cultul Eroilor să poarte discuții clarificatoare și ferme cu instituția omoloagă din Ungaria și să reclame încălcarea acordului bilateral - Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucureşti la 6 martie 2008 şi ratificat, pentru partea română, prin Legea nr. 300/2008.

Considerând că UDMR este principalul instigator și factor de destabilizare a relațiilor interetnice din România, prin mesajele sale extremiste, antiromânești și antistatale, mesaje preluate întocmai de principalii lideri de opinie ai populației de etnie maghiară și reprezentanți ai mass-media, fapt confirmat și în situația creată în jurul Cimitirului Internațional de la Valea Uzului, FCRCHM solicită partidelor politice un pact național prin care să se angajeze că nu mai colaborează cu UDMR, colaborarea cu acest ONG reprezentând o trădare de țară.

Atașăm răspunsul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

(Biroul de presă al FCRCHM)

De la:

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

DIRECȚIA INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Strada Izvor nr. 110, sector 5, București, CP050561

Persoană de contact: F.P. Cătălina Vlădescu

99c din 14.06.2019

Către: domnul Ioan Știopu, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM)

Stimate domnule Știopu,

La solicitarea dumneavoastră, adresată ministrului apărării naţionale, înregistrată cu nr. 99 din 23.05.2019 (confirmare de primire cu nr. 99a din 23.05.2019 și mesaj de prelungire a termenului de răspuns cu nr. 99b din 31.05.2019), vă comunicăm răspunsul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Totodată, vă rugăm să consultați și site-ul Ministerului Apărării Naționale, secțiunea comunicate,https://www.mapn.ro/cpresa/16296_intalnire-de-lucru-intre-reprezentan%C8%9Bii-ministerelor-apararii-din-romania-%C8%99i-ungaria,-pe-tema-implementarii-acordului-bilateral-in-domeniul-mormintelor-de-razboi, unde regăsiți informații suplimentare legate de acest subiect.

Cu stimă,

ȘEFUL DIRECȚIEI INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Colonel CONSTANTIN SPÎNU

PREŞEDINTELUI FORUMULUI CIVIC AL

ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ 

 – Domnul Ioan Marian ŞTIOPU – 

La solicitarea dumneavoastră nr. 31 din 22.05.2019, adresată ministrului apărării naţionale şi remisă, spre analiză, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, vă comunicăm următoarele:

1. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a înfiinţat, în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război şi ale Hotărârii Guvernului nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ambele modificate şi completate ulterior. Drept urmare instituţia nu deţine date sau documente privind evenimentele petrecute în anii 1990. Referitor la evenimentele petrecute în anul 1994, singurele date scrise identificate până în prezent sunt relatările din presa vremii, respectiv, articolul din Ziarul Adevărul de Cluj (Anul VI, nr. 1230 din data de 30.08.1994).

2. Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“ (Anexa nr. 1). Deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928 (Anexa nr. 2), lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani - 43, români - 8, ruşi - 4, sârbi - 3, italieni - 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri - 336, germani - 78, ruşi - 18 şi români - 3, Anexa nr. 3) şi 242 necunoscuţi. După cum se poate observa, comparând datele din Anexa nr. 2 cu cele din Anexa nr. 3, nu au fost consemnate decât numele a 167 militari (în Anexa nr. 3 apar completate nume până la nr. crt. 166, întrucât la nr. crt. 14 există şi nr. 14 bis). În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927). Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc (Anexa nr. 4). În al Doilea Război Mondial, conform „Fişei de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, în acest cimitir au mai fost înhumaţi 108 militari germani, care au murit în luptele din zonă (Anexa nr. 5), ajungându-se la un total de 1.306 morţi de război. Însă, după documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor '70, în anul 1944 în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de  militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal (Anexa nr. 6)

În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români (şi nu 149 cum rezultă din însumarea morţilor de război din anexele nr. 7 şi nr. 8 ), în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19) – Anexa nr. 7, cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130) – Anexa nr. 8, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, jud. Bacău (Anexa nr. 9).

3. În ceea ce priveşte starea actuală a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului (Anexa nr. 10), în urma constatărilor efectuate la faţa locului, de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), au rezultat următoarele:

·         Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români,  austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir.

·         Lucrările de restaurare menţionate anterior au fost realizate de către autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu.

·         Începând cu anul 2018, Primăria oraşului Dărmăneşti, jud. Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, şi cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creştine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE, amenajând şi o alee de acces la monumentul central.

4. Lucrările menţionate la punctul 3 au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art. 14 alin. (1), art.15 şi art. 16 din Legea  nr. 379/2003.

5. Colaborarea româno-ungară în domeniul mormintelor de război este reglementată prin Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucureşti la 6 martie 2008 şi ratificat, pentru partea română, prin Legea nr. 300/2008. Potrivit art. 6 din Acord, „organele împuternicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicării acordului, sunt: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în România, respectiv Institutul şi Muzeul de Istorie Militară ale Ministerului Apărării Patriei în Republica Ungară.“

Ca răspuns la această întrebare, reiterăm precizările de la pct. 3 alin. 2 din prezenta scrisoare.

6. Referitor la situaţia Parcelei eroilor din Primul Război Mondial din cadrul Cimitirului comunitar Sfântu Gheorghe, precizăm faptul că Primăria municipiului Sfântu Gheorghe ne-a înştiinţat, în anul 2011, despre intenţia de restaurare a necropolei de război, transmiţând în acest sens un proiect. Din acel moment şi până în 2013, între Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi autoritatea publică locală s-a purtat corespondenţă, iar instituţia noastră a formulat, în repetate rânduri, observaţii la variantele de proiect retransmise (în special, în ceea ce priveşte inscripţionarea corectă pe însemnele de căpătâi şi pe monumentul central a numelor militarilor români, conform înscrisurilor de arhivă, precum şi referitor la obligativitatea respectării amenajărilor şi formei iniţiale). 

În luna aprilie 2013, Oficiul a emis un aviz pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a parcelei de onoare, cu termen de execuţie un an de zile (01.04.2013 – 01.04.2014), prin care se preciza obligativitatea efectuării lucrărilor de mutare a construcţiilor a căror simbolistică nu respectă semnificaţia necropolei de război, respectiv monumentul „Mileniului maghiar“ şi elementele memoriale executate din lemn sculptat, din perimetrul parcelei de onoare.

Din întregul proiect prezentat spre avizare, s-au realizat lucrări numai la monumentul central, pe care au fost inscripţionate nume de militari aparţinând mai multor naţionalităţi, aspect constatat şi cu ocazia misiunilor efectuate în anii următori.

La începutul anului 2018, în presa locală a apărut un articol intitulat „Reabilitarea Cimitirului Eroilor din Sfântu Gheorghe, pe lista proiectelor Centenarului Marii Uniri”. Drept urmare, Oficiul s-a adresat Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe, solicitând detalii în acest sens, însă nu a primit datele referitoare la continuarea proiectului.

În luna aprilie 2019, o delegaţie a Oficiului a desfăşurat o misiune de documentare şi inspecţie a stării de întreţinere şi conservare a mormintelor şi operelor comemorative din judeţul Harghita. Cu acest prilej, la Parcela eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, situată în cimitirul comunitar din municipiul Sfântu Gheorghe, s-a constatat faptul că Primăria nu a finalizat lucrările prezentate în proiectul transmis spre avizare instituţiei noastre. Monumentul central, deşi a fost restaurat prezenta semne de erodare; unele însemne de căpătâi erau înclinate, altele lipseau, iar inscripţiile de pe acestea erau ilizibile; de asemenea, se impuneau lucrări de toaletare a gardului viu împrejmuitor, de refacere a bordurilor afundate în pământ, de reparare a stâlpilor laterali, pe unde se realizează accesul în parcelă.

Drept urmare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a transmis Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe o scrisoare prin care reitera solicitarea privind dispunerea, în regim de urgenţă, a măsurilor care se impun pentru readucerea necropolei de război la o stare demnă de sacrificiul eroilor care au decedat în timpul conflictelor armate.

7.1. După cum am precizat la întrebarea nr. 6, Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a solicitat Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor aviz de restaurare şi a primit aviz în acest sens, dar nu a finalizat lucrările prevăzute în acesta.

7.2. Lucrările de restaurare ale Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului realizate de către autoritatea locală din Sânmartin au fost executate fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar.

7.3. La momentul clarificării situaţiei privind apartenenţa administrativ-teritorială a necropolei de război va fi posibilă aplicarea de sancţiuni. Până la o eventuală soluţionare, pe cale judecătorească, a litigiului referitor la limita administrativ teritorială dintre U.A.T. Dărmăneşti, judeţul Bacău şi U.A.T. Sânmartin, judeţul Harghita, nu se poate realiza o analiză incontestabilă privind încălcarea regimului Cimitirului eroilor de la Valea Uzului de către ambele unităţi administrativ-teritoriale.

Totodată, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a fost şi este permanent deschis pentru un dialog constructiv, tolerant şi conciliant cu autorităţile publice locale, respectiv administratorii/ proprietarii mormintelor şi operelor comemorative de război, în scopul comun privind comemorarea demnă şi obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naţionalitate.

Această abordare se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internaţional şi naţional, respectiv aplicarea convenţiilor internaţionale şi a normelor dreptului internaţional umanitar, precum şi cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnităţii umane, nediscriminarea, toleranţa, pacea, reconcilierea şi înţelegerea între popoare.

            În vederea protejării şi întreţinerii adecvate a mormintelor şi operelor comemorative, existente în cadrul acestei necropole de război, Ministerul Apărării Naţionale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului, după consultarea tuturor părţilor implicate.

Anexele la care se face referire în prezentul răspuns pot fi regăsite pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor:https://once.mapn.ro/pages/view/175. 

DIRECTORUL OFICIULUI NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

 Colonel Alin Mihai PREDA