Specia de salcie salix, cunoscută pentru faptul de a putea fi utilizată ca energie verde în locul metodelor convenţionale, începe să prindă rădăcini şi în judeţul Covasna, trezind interesul atât al unor primari, cât şi al unor agricultori dornici să pătrundă în tainele energiei regenerabile. Cea mai mare suprafaţă din judeţ cultivată cu salix o găsim în comuna Poian, unde cultivatorul Domokos Arpad a plantat-o pe o suprafaţă de peste 4 hectare.

Cea mai mare suprafaţă din judeţ cultivată cu salix o găsim în comuna Poian, unde cultivatorul Domokos Arpad a plantat-o pe o suprafaţă de peste 4 hectare.

Specia de salcie salix, cunoscută pentru faptul de a putea fi utilizată ca energie verde în locul metodelor convenţionale, începe să prindă rădăcini şi în judeţul Covasna, trezind interesul atât al unor primari, cât şi al unor agricultori dornici să pătrundă în tainele energiei regenerabile.

Cea mai mare suprafaţă din judeţ cultivată cu salix o găsim în comuna Poian, unde cultivatorul Domokos Arpad a plantat-o pe o suprafaţă de peste 4 hectare.

El a afirmat că a plantat salix pe două terenuri, unul de 3,15 hectare şi altul mai mic, în total fiind vorba despre 4,15 hectare. Salcia a fost plantată manual, bucată cu bucată, şi s-a adaptat cu succes la terenul din Poian, astfel că acum unele se ridică uşor la câteva zeci de centimetri sau chiar depăşesc un metru înălţime, deşi au fost cultivate recent.

Domokos Arpad spune că a plantat 14.000 de butaşi de salix la hectar, cumpăraţi din Miercurea Ciuc, iar investiţia s-a ridicat la 1.200 de euro pe un hectar, însemnând dreptul de producere şi materialul săditor, iar împreună cu munca se ajunge la aproximativ 2.000 de euro pe hectar.

„Trebuie să încercăm în agricultură, nu putem să mergem doar pe o direcţie. Cu cartoful am văzut, merge, e foarte bine, dar trebuie să mai încercăm şi alte culturi. Din ce am văzut şi la alţii, în Ungaria, rezultatele sunt destul de promiţătoare cu salix”, a spus Domokos. Dacă totul merge bine şi cultura se comportă cum trebuie, acesta intenţionează ca anul viitor să mai planteze alte 10-15 hectare cu salix.

Rezistă şi iarna

Cultivatorul a explicat că salcia cultivată de el nu este sensibilă pe timp de iarnă, dar trebuie tunsă în luna februarie pentru a deveni mai stufoasă. În primul an planta creşte câte 4 – 4,5 metri, după care capătă mai mult în grosime. Rezultatele se văd după trei ani de la cultivare, când planta poate fi prelu crată şi tocată pentru a fi utilizată ca energie verde.

Iniţiativa producătorului din Poian a trezit şi interesul altor persoane, primari, fermieri din judeţ, care vor la rândul lor să cultive salix şi deja sunt înscrişi în Asociaţia Green Energy.

Suprafaţa cultivată de Domokos la Poian a fost vizitată vineri şi de primarul din Belin, Siko Imreh, care spune că în comuna lor există terenuri neutilizate pe malul Oltului care ar putea fi cultivate şi vor face şi ei paşi în această direcţie, de Vajda Lajos, directorul ASIMCOV, reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, din comunele Băţani, Brateş sau chiar judeţul Mureş, unde un tânăr vrea să cultive şi el salcia respectivă. În Covasna a fost înfiinţată recent şi funcţionează şi o Asociaţie care promovează energia verde, „Green Energy“, prin intermediul căreia se promovează cultivarea plantelor bioenergetice şi se vor depune diverse proiecte din acest domeniu.

Directorul ASIMCOV, Vajda Lajos, care este şi preşedintele Green Energy, a precizat că Asociaţia lor are deocamdată 14 membri şi este în extindere, ea urmărind totodată şi crearea unei reţele de valorificare şi cultivare a plantelor bioenergetice şi colaborarea cu alte asociaţii asemănătoare, din ţară şi din străinătate.

Recent a fost prezent la Sfântu-Gheorghe şi reprezentantul unei asociaţii cu profil asemănător, care funcţionează de doi ani în Ungaria, File Sandor, cu care Asociaţia din Covasna vrea să dezvolte un parteneriat şi să înveţe din experienţa lor. Asociaţia din Ungaria activează atât în domeniul plantelor care asigură energie regenerabilă, cât şi pe partea de prelucare a masei lemnoase recuperabilă din păduri. File a spus că energia produsă din biomasă este la jumătate de preţ faţă de ce se obţine din gaz natural, iar interesul este major în acest domeniu al energiei verzi.

Vajda declara recent că asocierea în acest domeniu al bioenergiei este foarte importantă, cu atât mai mult cu cât utilajele pentru prelucrarea acestor plante sunt scumpe. Potrivit acestuia, există deja o piaţă interesată de energia alternativă, tocătura care rezultă din salix putând fi folosită în centrale termice, pentru încălzirea unor instituţii sau locuinţe.

Ana Sidon