Câteva zeci de persoane au participat sâmbătă la aniversarea a 74 de ani de la eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe de sub ocupaţie fascisto-hortystă.

Ceremoniile militare şi religioase au avut loc în faţa Primăriei, pe turla căreia ostaşii Armatei Române au arborat tricolorul românesc pe 8 septembrie 1944, ca simbol al libertăţii, Sfântu Gheorghe fiind primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de sub ocupaţie străină.

Depuneri de coroane şi jerbe de flori au avut loc şi la troiţa generalului Grigore Bălan din localitatea Arcuş şi la monumentul locotenentului David Păiuş, care au căzut în luptele pentru eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe.

„Manifestarea de astăzi are o semnificaţie deosebită în anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri. În fond, 8 septembrie 1944 a pus capăt unei perioade de patru ani cât patru veacuri, după expresia mitropolitului Nicolae Colan. Şi, apropo de coincidenţe în istorie, în calitate de arhivist am avut posibilitatea să descopăr documentul de predare a administraţiei româneşti către administraţia maghiară în 8 septembrie 1940 şi iată că exact peste 4 ani, în 8 septembrie 1944, Armata Română reuşea să elibereze oraşul. În afara personalităţilor cunoscute, mă refer la generalul Grigore Bălan şi la locotenentul David Păiuş, care au căzut în aceste lupte, mai puţin cunoscute sunt informaţiile documentare referitoare la participarea românilor din judeţul nostru la eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe. Avem numele unor ostaşi care au căzut pentru eliberarea oraşului, din Covasna, Dobârlău, Valea Mare, Întorsura Buzăului şi Dobolii de Jos“, a declarat pentru AGERPRES, dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre liderii societăţii civile româneşti din judeţul Covasna.

Cu prilejul aniversării a 74 de ani de la eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe, Garnizoana Militară a rearborat, cu acordul autorităţilor locale, drapelul românesc pe turla Primăriei.

„Ne întrebăm oare de ce nu există atâtea înţelepciune ca acest steag să rămână în continuare pe turlă. De ce trebuie dat mâine jos. Este o întrebare pe care am pus-o şi primarului, şi consilierilor locali, la care ar trebui să răspundă şi concetăţenii noştri maghiari, apropo de respectul reciproc şi de marcarea simbolurilor în acest an deosebit al Centenarului“, a mai spus dr. Ioan Lăcătuşu.

Tricolorul a fost înălţat pentru prima dată pe turla Primăriei pe 8 septembrie 1944 de către caporalul Gheorghe Arambaşa, căzut şi el în luptele pentru eliberarea oraşului.

Steagul, înlăturat în timpul Regiunii Autonome Maghiare, a fost repus pe turla Primăriei în anul 1994, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la eliberarea oraşului şi a fluturat în acest loc până acum trei ani, când a fost înlăturat de conducerea Primăriei, odată cu începerea lucrărilor de reabilitare a clădirii.

Ulterior, drapelul a mai fost arborat pe turlă doar de două ori, pe 8 septembrie 2016 şi 2017, fiind înlăturat a doua zi, spre nemulţumirea veteranilor de război şi a liderilor societăţii civile româneşti din judeţ, care ar fi vrut ca acesta să rămână definitiv în acel loc, în memoria celor care s-au jertfit pentru eliberarea oraşului.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat cu mai multe ocazii că legea reglementează foarte clar modul în care trebuie arborate drapelele pe instituţiile publice, respectiv la intrarea în instituţie şi nu în altă parte.