Şerban Nicolae nu-şi mai încape în piele de onest, corect, deştept şi cinstit ce e. Omul are dreptate să dea pe-afară, e ditamai preşedintele Comisiei juridice a Senatului, o comisie care face şi desface legi, ordonanţe de urgenţă şi tot soiul de proiecte şi propuneri legislative dăunătoare sănătăţii societăţii româneşti. E atât de plin de el, încât toţi cei care nu-i împărtăşesc părerea că pedepsele pentru corupţie, abuz în serviciu şi fals intelectual trebuie urgent graţiate sunt „fie excesiv de proşti, fie excesiv de ticăloşi”.

Eu sunt unul dintre cei care au o părere foarte proastă despre felul în care se pregăteşte Parlamentul să-i dea afară pe amicii politici corupţi din închisori. Prin urmare, mă înscriu în categoria reclamată de Nicolae: excesiv de prost, sau excesiv de ticălos. Aşa încât, mă văd nevoit să mă folosesc de dreptul la replică, asigurat de Parlament fiecărui om care se simte nedreptăţit. Şi o să fiu cât se poate de direct, pentru că nu merită să umbli cu mănuşi cu asemenea personaje: s-ar putea ca eu şi alte milioane de români să fim ori excesiv de proşti, ori excesiv de ticăloşi. Dar s-ar putea să mai existe o variantă: dl. Şerban Nicolae să fie şi una, şi alta...

Observ o punere pe harţă, o manieră permanent ofensivă de a împărţi dreptatea, un dispreţ total faţă de „ceilalţi” din partea unor lideri marcanţi ai PSD-ALDE. Premierul Grindeanu a cedat complet iniţiativa războinicilor din Parlament: Tăriceanu, Dragnea, Nicolae şi alţi purtători de vorbe din partea Puterii legislative. Din Guvern se mai aude doar vocea tăioasă, goală de nuanţe dar plină de creşteri de salarii şi pensii, a ministresei Muncii, Olguţa Vasilescu.

E posibil ca ăsta să fi fost planul PSD-ALDE de la început: riscăm cu Iordache, dacă o luăm în bot ne refugiem în Parlament. Aici e mai greu să ajungă vocea Străzii. În Parlament le sucim şi le-nvârtim până nu mai ştie lumea ce-i bine şi ce-i rău, ce trebuie şi ce nu trebuie votat sau contestat. Exact asta se-ntâmplă acum, când Piaţa Victoriei nu se mai adună ca altădată – absolut normal, n-ai cum să protestezi în fiecare seară în număr semnificativ.

Şi tocmai asta e ticăloşia voastră, dezagreabili stâlpi ai Puterii: mizaţi pe lipsa de atenţie şi reacţie a românilor, care mai au şi altele de făcut decât să vă păzească pe voi să nu furaţi din nou, şi acţionaţi la lumina zilei, în Parlament, un loc de unde cinstea, onestitatea, transparenţa şi corectitudinea au plecat demult; o instituţie care, din păcate, nu mai reprezintă demult poporul român – orfan, la această oră, de ambii „părinţi”. Promiteţi dublări de salarii, creşteri de pensii şi alte avantaje extrem de preţioase pentru electorat, iar la adăpostul vorbelor (pentru că deocamdată doar vorbe sunt) încercaţi să vă scoateţi corupţii şi incompatibilii din puşcării, să vă salvaţi liderii penali, să conduceţi ţara asta prin fraudă de încredere şi pomeni.

Asta numesc eu şi prostie, şi ticăloşie. De ce? Pentru că oamenii s-au prins care-i jocul vostru şi nu se mai lasă păcăliţi. Mai mult decât atât, reacţia va fi taman inversă: lumea se va mobiliza şi mai mult, iar ceea ce erau doar nişte percepţii eventual nesigure, acum devin convingeri ferme anti PSD-ALDE. Veţi continua să-i cumpăraţi pe cei pe care i-aţi mai cumpărat, dar nu-i veţi putea nicicum cumpăra pe cei care v-au descifrat jocul ticălos. Iar aceştia din urmă sunt din ce în ce mai mulţi.

O concluzie: pe măsură ce românii se deşteaptă, puterea izvorâtă din minciună, manipulare, fraudă şi falsuri nu mai are succes. „Generaţia decreţeilor” şi cele care îi urmează vor bate ultimele cuie în coşciugul care va îngropa „frăţia” minciunii şi fraudelor de încredere. Aveţi perfectă dreptate să vă grăbiţi, mai aveţi doar vreo trei ani în care să vă bucuraţi de imunitate, de privilegii, de legi cu dedicaţie. După care, cu siguranţă, va fi mult mai greu să-i prostiţi pe români.

Şi o nelămurire: nu pricep pe ce se bazează preşedintele Iohannis când îşi afirmă „încrederea” în Parlament, în sensul că acesta nu va graţia faptele de corupţie. S-o fi schimbat majoritatea parlamentară şi n-am aflat eu?! N-or mai vota tot ăia care l-au persiflat deunăzi, părăsind plenul Parlamentului în care preşedintele ţării tocmai ţinea un discurs?!

(Dumitru Manolăchescu)