Duetul politic tragi-comic Ponta-Dragnea e hotărât să salveze din nou România de invazia capitalismului totalitar. După involuţiile lui Iliescu, Năstase şi Hrebenciuc, trei pesedişti care au oprit ţara-n loc vreme de 15 ani, iată că vine rândul altor corifei ai Partidului Conducător să ne fie „far luminos” şi „apărători ai neamului”. Sesizând nevoia românilor de tătuci, Victor Ponta a acceptat dificila misiune încredinţată de şeful său pe linie de partid, condamnatul cu suspendare Liviu Dragnea: „Voi face ce ştiu mai bine, ce-am mai făcut şi chiar cu oarecare succes, voi avea grijă de banii românilor”... – ne-a şoptit Ponta cu ochii ridicaţi spre cer ca spre o cruce pe care se răstigneşte de bunăvoie.

Eu credeam despre dl. Dragnea că e doar un fante de Obor, un soi de Rică Venturiano îndrăgostit peste poate de politică, nu-mi dădusem seama că e iresponsabil: cum să-l pui, frate, pe Victoraş să aibă grijă de banii românilor?! Păi nu ştie dl. Dragnea că banii pe care pune ochiul un avocat talentat-premier-deputat-plagiator neîntrecut se transformă în hârtie igienică cu parfum de trandafir? Să fi uitat şeful PSD de comedia avocaţilor Şova-Ponta, finalizată cu o acuzaţie de însuşire de foloase necuvenite? Sau poate n-a aflat dl. Dragnea de sutele de mii de euro de care a beneficiat... „fără să ştie” politicianul Ponta de la „amicul” politic Sebi Ghiţă?!

Nu-mi aduc aminte cu niciun chip de vreo acţiune în urma căreia banii românilor să fi fost puşi la adăpost de avocatul talentat, premierul, ministrul, deputatul sau şeful de campanie Victor Ponta. De alte acţiuni ale împricinatului, cu alte urmări, da, îmi amintesc. Nu pot uita, de pildă, modul în care s-a vândut petrolul românesc în timpul guvernării Ponta, de soarta cimentului şi îngrăşămintelor, de zecile de mii de hectare de păduri româneşti subtilizate de „prietenii” politici din toate partidele ai premierului, deputatului şi ministrului Victor Ponta. Dacă asta-i ideea, e de rău, ne-aşteaptă falimentul şi veţi da socoteală, d-le Dragnea, în faţa istoriei. Daţi-i alte sarcini, faceţi-l şef de campanie sau chiar încurajaţi-l să candideze din nou la Parlamentare sau Prezidenţiale, veţi avea în sfârşit dovada că tânărul domn Ponta nu-i bun de nimic... Bon a rien, cum ar zice francezii din subteranele primei lui tinereţi.

Adevărul este, însă, că ne-am cam săturat să fim salvaţi. Ne-a salvat de vreo trei ori Iliescu, ne-a salvat cu repetiţie şi Năstase, ne-a salvat apoi Constantinescu, a făcut pe salvatorul de vreo două ori şi Băsescu, de Ponta ce să mai zic, el ne-a salvat mereu de la Revoluţie încoace şi ne salvează şi-acum, la televizor, în fiecare seară. Amatorii de Antena 3 şi România TV adorm cu el sub pleoape în fiecare noapte. Problema mea este că nu vreau să fiu salvat de cuplul comic Ponta-Dragnea. Aşa că, în numele unor oameni de bine din cartierul meu, i-aş ruga frumos pe aceşti salvatori pesedişti de ultim sfert de secol să ne lase-n plata Domnului, că nu merităm atâta onoare. Vom reuşi, cumva, să avem singuri grijă de banii noştri, nu ne permitem asistenţa unui supracalificat avocat talentat-premier-deputat-doctor plagiator. S-ar putea să fie prea scump şi să nu merite...

Cât despre salvatorul Liviu Dragnea, ce cuvinte aţi folosi dvs. pentru a caracteriza un condamnat la închisoare cu suspendare care are neobrăzarea să vorbească dispreţuitor despre „limba tehnocrată” folosită de premierul Dacian Cioloş în Parlamentul României?! Când chiar nu mai ai ce spune dar trebuie să spui, totuşi, ceva, dai cu pumnul şi înjuri ca un birjar fără să te mai gândeşti cât de penibil eşti. Un hoţ (plagiatul este o hoţie ticăloasă, şmecheră, fină, lucrată şi premeditată) şi un scamator politic cu jobenul plin de voturi măsluite dau lecţii de moralitate şi patriotism de la tribuna Parlamentului României sau de prin studiouri de televiziuni imunde. Unul vrea să aibă grijă de banii noştri, celălalt ne minte zâmbind pe sub mustaţa albită, privindu-ne în ochi fără să clipească. Aceşti doi oameni au condus, conduc şi, dacă nu suntem atenţi, vor mai conduce încă patru ani nenorociţi o Românie care pare să-şi fi pierdut complet busola. Cum dracu’ să nu te-apuce apoplexia şi fandacsia, cum să nu dai în mitocănie incomprehensibilă, infatigabilă şi intratabilă?!