ACTUALITATE 19 mai 2021

De ce sînt implicaţi copiii în Marele Război din Secuime

de Covasna Media | 2084 vizualizări

Cînd am citit titlul articolului semnat de Iulia Drăghici-Taraş, „Covăsnenii declară război gunoaielor”, m-am gîndit că, în sfîrşit, a izbucnit un război care nu doar că nu învrăjbeşte, ci reuneşte pe toată lumea, de la mic la mare, pe acelaşi front. Un front pe care l-aş numi frontul culturii civice, unde s-au pierdut multe bătălii,  în ultimele trei decenii. Şi bătăliile astea s-au pierdut mai ales din cauza sistemului educaţional din ţara noastră, care a ignorat o disciplină de extremă importanţă în toate democraţiile spre care privim cu admiraţie: educaţia civică / cultura civică. 

Nimic din tot ceea ce moşteneşte sau construieşte o comunitate nu poate fi păstrat şi valorificat, dacă membrii comunităţii nu sînt implicaţi în procese de înţelegere şi însuşire a practicilor prin care comunitatea  se poate  feri de autodistrugere şi poate rezista la diverse încercări de dezbinare. Iar aceste procese de înţelegere şi însuşire a practicilor de apărare individuală şi comunitară trebuie să pornească din şcoală şi să continue în familie şi prin diverse proiecte de educaţie aplicată, cum este, de pildă,  proiectul de educaţie civică aplicată în ecologie rurală şi urbană, prin care instituţiile publice şi ong-urile din judeţul Covasna au declarat război gunoaielor. 

Tot respectul pentru felul cum Observatorul de Covasna documentează şi susține acest mare proiect de educaţie civică aplicată, concretizat într-un război pe care covăsnenii l-au declarat gunoaielor. Cine răsfoieşte materialul documentat de CovasnaMedia, va constata că în linia întîi a războiului împotriva gunoaielor se află copiii şi tinerii. Vreau să completez materialul documentar despre acest mare război cu următorul titlu: Cum se fac paşii de la dansurile tradiţionale la cultura civică. Este un titlu care depune mărturie despre cum a ajuns un Ansamblu de dans popular pentru copii şi tineri să înveţe şi paşii către cultura civică. 

Din 2006, cînd spunem Százlábú/Miriapod, spunem numele unui Ansamblu de Dans Popular, pe care coregraful-dansator-etnograf  Endre Virág l-a transformat într-un adevărat Atelier de Creaţie, unde copiii şi tinerii, cu vîrste între 7 şi 18 ani, se joacă pe terenul muzicii şi dansurilor tradiţionale. Este o joacă prin care se formează un reflex uman extrem de important, REFLEXUL DE A PROTEJA şi a păstra în forme vii valorile tradiţionale autentice ale comunităţilor. Un reflex care înseamnă că, în Ansamblul Százlábú/Miriapod, odată cu dansurile tradiţionale, copiii şi tinerii învaţă să fie responsabili, învaţă să PROTEJEZE tot ceea ce este valoros/vital şi este în pericol de contaminare /distrugere / dispariţie. Aşa se face că, de curînd, Miriapozii nu au stat pe gînduri şi au răspuns imediat la chemarea Bisericii Reformate din Angheluş de a ocroti / curăţa mediul înconjurător al unui sat aflat în pericol de contaminare, din cauza gunoaielor.   

Ansamblul de dans popular Százlábú /Miriapod funcţionează în cadrul Centrului de Cultură al Judeţului Covasna. Sub coordonarea soţilor Virág Endre şi Imola, Ansamblul Százlábú /Miriapod a devenit un model despre cum investiţia în copiii şi tinerii pasionaţi de folclorul muzical şi coregrafic  devine o construcţie culturală durabilă, cu efecte pe termen lung, care depăşesc graniţele spaţiului nostru cultural şi ale României. Cele mai importante lecţii de cultură civică, miriapozii le-au învăţat în timpul numeroaselor turnee prin Europa, curăţenia din spaţiile publice ale localităţilor urbane şi rurale, din ţările pe unde au dansat şi cîntat, devenind lecţii de neuitat. 

Nina Ţînţar

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.