La capătul a aproape şase ani de judecată, ziua de vineri, 8 august, a marcat punctul final în procesul ce vizează privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Este momentul în care Dan Voiculescu a aflat sentinţa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani în formă continuată. Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie. Verdictul a fost dat în şedinţă publică. Voiculescu a fost condamnat pentru spălare de bani în formă continuată.

Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său.

Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

Alte decizii în Dosarul ICA:

Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al ICA, a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare.

Corneliu Popa, fost director al ADS, a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare.

Nicolae Săvulescu, director în ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare.

Sandu-Jean Cătălin, administratorul unei firme din Grupul GRIVCO, a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.

Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, a primit 7 ani de închisoare cu executare.

Sin Gheorghe 4 ani cu suspendare. Una dintre infracţiuni s-a prescris

Constantin Baciu 4 ani cu suspendare

Petre Alexandru 3 ani cu suspendare

Marinescu Grigore 3 ani cu suspendare

Flavius Pop 5 ani cu executare

Ene Vica 3 ani cu suspendare.

Dan Voiculescu a fost încarcerat vineri la Penitenciarul Rahova, acolo unde va sta 21 de zile în carantină, va fi supus analizelor medicale şi va discuta cu un psiholog. Între timp, magistraţii urmează să decidă regimul de detenţie şi unde va ispăşi pedeapsa.

Voiculescu şi Mencinicopschi au şanse să ispăşească doar o treime din pedeapsă, având în vedere vârsta înaintată.

Anchetatorii susţin că Dan Voiculescu şi-a utilizat poziţia de lider de partid pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare la un preţ mult mai mic decât cel de piaţă. 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa au fost cumpărate de omul de afaceri la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real, susţin procurorii. Prejudiciul este de 60 de milioane de euro.

De asemenea, instanţa a decis confiscarea următoarelor:

- imobilul de 299.000 mp şi un altul de 220.000 mp pe Strada Gârlei, nr 1B. Acestea sunt terenurile şi construcţiile ICA

- 3.515.756,4 dolari de la Dan Voiculescu reprezentând chiria încasată de la Romtelecom

- clădirea şi terenul de la adresa Bucureşti-Ploieşti nr 25-27, care reprezintă sediul unde Antena 3 stă în chirie

- 2.294.358,2 lei de la Camelia Voiculescu şi 2.294.358,2 lei de la Corina Voiculescu. Acestea reprezintă contravaloarea acţiunilor la ICA.

Filmul privatizării ICA

Afacerea a fost posibilă cu ajutorul lui Corneliu Popa, la acea vreme preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului. El a aprobat privatizarea, fără mandat din partea statului român. Ulterior, cu ajutorul mai multor reprezentanţi ai ADS, ai Ministerului Agriculturii şi ai Institutului de Cercetări Alimentare, preţul bunurilor este stabilit la o valoare mult sub cea a pieţei. La licitaţia organizată în 2004, au participat doar firma lui Dan Voiculescu, Grivco SA, şi, în nume propriu, Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al I.C.A, cu nişte bani despre care declara ulterior că nu ştie cine i-a virat în cont. După ce Voiculescu a câştigat licitaţia, ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Sorin Pantiş, şi-a pus semnătura pe un document fals, susţin procurorii. Este vorba despre un proces verbal de predare-primire de la Grivco către ICA a unor echipamente – care ar fi reprezentat îmbunătăţirile prevăzute în contractul de privatizare a institutului.

Pe 24 septembrie 2008, procurorii DNA au început urmărirea penală pe numele lui Dan Voiculescu.

În decembrie 2008, 13 persoane au fost trimise în judecată. După trei termene la Tribunalul Bucureşti, procesul s-a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că Dan Voiculescu a devenit parlamentar.

După ce că mai mult s-a amânat decât s-a judecat, pe 29 iunie 2012, dosarul a fost reîntors la Tribunalul Bucureşti pentru că Dan Voiculescu şi-a dat demisia din fucţia de senator. În decembrie acelaşi an, fondatorul Partidului Conservator obţine un alt mandat în Parlament, iar dosarul ajunge iar la Curtea Supremă. Însă doar până în ianuarie 2013, când Voiculescu şi-a dat iar demisia, iar dosarul a făcut cale-ntoarsă la Tribunalul Bucureşti.

În septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare.

Avocaţii omului de afaceri au atacat însă hotărârea la Curtea de Apel, unde dosarul este amânat în repetate rânduri, în unele cazuri din cauza magistraţilor. Unul dintre judecătorii din completul lui Dan Voiculescu este reţinut de DNA, iar altul se pensionează. În iunie 2014, este numit actualul complet, dar avocaţii încearcă să-l schimbe pe motiv că magistraţii nu au fost aleşi aleatoriu. Solicitările sunt respinse, iar la primul termen, vin şi primele decizii. Sechestrul asigurator este extins pentru 36 de hectare de teren, pe două seturi de peste 5.000 de acţiuni de la Grivco, unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt Cameliei Voiculescu, precum şi pe două seturi de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.