Președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat marţi pe Dacian Cioloș premier al României. După aproape o săptămână de discuții și două runde de consultări cu partidele și societatea civilă, șeful statului a anunțat că fostul comisar european pentru Agricultură va conduce Executivul de la București.

„Este nevoie de un prim ministru independent. O persoană integră, o persoană care a dovedit practic că poate gestiona sisteme, în situații complicate”, a spus Iohannis. „Este nevoie de partide fără corupți, ca partidele să facă curățenie în interior”, a adăugat președintele. „Avem nevoie de alegeri corecte, în 2016. Avem, în continuare, mare nevoie de întărirea statului de drept. Este nevoie de deschiderea competiției politice. Este, cu siguranță, nevoie și de oameni noi. Fără oameni noi, este greu de presupus că vom avea o clasă politică nouă. Asta nu înseamnă că cei vechi trebuie să plece. Este nevoie să afirm că România rămâne fermă pe calea europeană și atlantică”, a declarat Klaus Iohannis.

„Avem nevoie de întărirea statului de drept, este nevoie de deschiderea competiţiei politice. Nu putem să aşteptăm o revigorare a clasei politice doar din interiorul partidelor. Partidele au înţeles care este miza şi că este nevoie să găsim împreună o soluţie. Această soluţie o văd eu într-un guvern tehnocrat. Am convingerea că este calea corectă în următorul an, până la alegerile parlamentare. Ţinând cont de toate astea îl desemnez pe Dacian Cioloş drept premier”, a adăugat președintele.

Dacian Cioloş va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma o echipă guvernamentală cu care să vină în fața Parlamentului. Acestuia i s-a promis că își va alege singur miniștrii.

Dacian Cioloș are de trecut proba votului în Parlament, dar partidele, cu excepția ALDE, au anunțat că sunt de acord cu un premier tehnocrat.

Propunerea vine la aproape o săptămână de la depunerea mandatului de premier de către Victor Ponta, în 4 noiembrie.

Declarațiile lui Dacian Cioloș după nominalizare

„Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a mă ridica la înălțimea încrederii care mi-a fost acordată. Sunt conștient de faptul că trecem printr-o perioadă cheie pentru societatea românească. Societatea a ajuns la un grad de maturitate care necesită o prezență publică a guvernului, în așa fel încât să asigure puntea de legătură între diferite instituții ale statului, între politic și societate. Sunt conștient că acest lucru se așteaptă de la viitorul guvern, să fie în măsură să aibă urechea aplecată la cei care au idei, nu doar pentru a ridica problemele cu care ne confruntăm, dar și pentru a identifica soluțiile pentru a merge mai departe și să fie în măsură să conlucreze cu Parlamentul.

Un an de zile este o perioadă lungă, dar în același timp scurtă. Este o perioadă lungă în sensul că n-o să ne putem limita doar la anumite acțiuni și decizii strict administrative, dar o perioadă prea scurtă pentru a declanșa și finaliza reformele pe care foarte mulți din societate le așteaptă.

Am intenția să deschid guvernul și administrația guvernamentală spre societate, să pregătim decizii împreună și, dacă Parlamentul decide să dea mandat acestui guvern, voi colabora cu Parlamentul, chiar dacă e un guvern tehnocrat.

Îmi voi concentra atenția și energia pentru a forma echipa, apoi o să putem discuta mai în detaliu despre proiecte. Pentru mine lucrul în echipă este esențial.”

Dacian Cioloș are 10 zile la dispoziție pentru a cere votul în Parlament pentru noua echipă guvernamentală și noul program de guvernare, potrivit textului Constituției.

Cine este Dacian Cioloş

Dacian Cioloş s-a născut la Zalău, la 27 iulie 1969.

A absolvit Facultatea de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1994), obţinând apoi Diploma de Agronomie Aprofundată, specializarea „Sisteme de producţie şi dezvoltare rurală”, în cadrul Ecole Nationale Superieure Agronomique ENSAR (Rennes, Franţa).

A participat la cursurile de agricultură şi comerţ, organizate de Institutul Băncii Mondiale şi de Universitatea Roma III (octombrie 2005).

Între anii 1996-2006, a urmat studii de masterat şi de doctorat la Ecole Nationale Superieure Agronomique ENSA (Montpellier, Franţa).

De asemenea, a fost stagiar la Bruxelles – divizia de dezvoltare rurală – şi responsabil cu pregătirea programului SAPARD (1997), director de program pentru proiectul de dezvoltare rurală în judeţul Argeş (1998 -1999), coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă (1999-2001), task manager în cadrul Delegaţiei Comisiei Europene în România (2002-2003).

A fost consilier al ministrului Agriculturii (ianuarie 2005 – mai 2007), reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.

În perioada mai-octombrie 2007, Dacian Cioloş a lucrat ca subsecretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

A fost numit ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, la 11 octombrie 2007, deţinând această funcţie până la 22 decembrie 2008.

Nu face parte din niciun partid politic.

A condus Comisia Prezidenţială pentru elaborarea unei strategii în domeniul Agriculturii (2009-2010).

Dacian Cioloş a fost desemnat comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală, fiind investit în funcţie la 9 februarie 2010. În cadrul mandatului său, care s-a încheiat în 2014, el a gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, realizând, totodată, prima reformă a Politicii Agricole Comune.

La 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloş s-a numărat printre cei care au primit distincţia „Personalitatea Anului pentru o Românie Europeană”, acordată de către Casa Europei Eurolink, parte integrantă a Federaţiei Internaţionale a Caselor Europei - FIME.

În octombrie 2015, i-a fost acordat titlul de Profesor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

La 1 iulie 2015, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a numit pe Dacian Cioloş în funcţia de consilier special pentru securitate alimentară, ce presupune o strânsă colaborare cu diferiţi membri ai Comisiei Europene în ceea ce priveşte contribuţia Uniunii Europene la soluţionarea acestei provocări globale.