Multora le place să viseze: iată că un om de ştiinţă italian a făcut o listă a posibilelor descoperiri care ne-ar putea schimba radical viaţa în următorii 50 de ani. Dacă unele dintre acestea sunt, oarecum, aşteptate, altele ne surprind. Vă prezentăm în continuare această listă, şi vă invităm să o completaţi. Vom trăi oare mai bine sau mai rău?

Astrofizicianul italian, Giovanni Bignami, un nume bine cunoscut la nivel mondial, director al Institutului Naţional de Astrofizică din Italia, împins de curiozitate, a făcut o listă de zece descoperiri sau cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii care ar putea fi realizate în următorii 50 de ani.

Găsim în această listă următoarele interesante descoperiri sau realizări care ar putea să devină realitate:

1) Vor fi descoperite noi forme de viaţă inteligentă, adică extratereştri, în afara Sistemului Solar, prin interceptatea şi descifrarea de semnale pe care aceştia le trimit.

2) Vom descoperi alte forme de viaţă în cadrul sistemului solar – nu neapărat foarte evoluate (am putea descoperi de exemplu bacterii pe diverse planete sau pe sateliţi ai acestora)

3) Vom fi în stare să controlăm clima pe întreaga planetă, evitând dezastrele naturale

4) Va fi realizat un aparat care va fi în stare să detecteze cu precizie dacă spunem adevărul sau minţim; precizia va fi mult mai mare decât cea a aparatelor existente la ora actuală, aparate care pot fi păcălite

5) Întregul conţinut al creierului, sub formă de informaţie, va putea fi salvat pe un chip – un fel de salvare a memoriei (backup)

6) Vor fi realizate calculatoare care folosesc algoritmi de mecanică cuantică, mult mai performante decât cele actuale

7) Vor fi construite maşini moleculare care vor înlocui oamenii în muncile manuale

8) Va fi înţeles misterul numerelor prime – aşa-numita ipoteză a lui Riemann

9) Locul banilor va fi luat de un chip implantat sub piele – un fel de carte de credit la purtător

10) Nu vom mai ucide animale pentru a  avea carne, deoarece aceasta va fi sintetizată în laboratoare.

Evident, Bignami nu este sigur că toate această lista va deveni realitate. Trecutul ne-a învăţat că de multe ori oamenii de ştiinţă se pot înşela amarnic făcând previziuni pentru viitor: de exemplu la IBM în 1943 erau convinşi că întreaga lume va avea bevoie de cel mult... 5 calculatoare, iar în 1950 constructorii de avioane jurau că în 2000 niciun avion nu va mai avea nevoie de... aripi.

Ce altceva s-ar mai putea întâmpla în următorii 50 de ani? Până în 2062 oamenii vor ajunge pe Marte. Cel care care va păşi pe solul marţian pentru prima dată s-a născut deja, este printre noi, zice Bignami.

Există chiar şi o soluţie pentru spinoasa problemă a energiei – vom zice adio cărbunelui şi petrolului şi vom folosi energia geotermică, ajungând să o luăm din profunzimea solului, unde temperaturile sunt foarte mari; la ora actuală nu avem tehnologii pentru a ajunge la asemenea profunzimi şi de a folosi în mod eficient această formă de energie.

Va fi oare mai bună viaţă oamenilor în 2062? Munca fizică va fi efectuată de maşini, de un fel de „constructori moleculari” în stare să asambleze orice fel de obiect, oricât de complicat. Viaţa oamenilor va continua să se lungească, iar în 2062 se va naşte copilul care va ajunge să vadă cu ochii lui de 3 ori cometa Haley – adică să trăiască până la venerabila vârstă de 152 de ani! Evi­dent, prelungirea vieţii până la această vârstă va fi o problemă enormă pentru societate – la care va trebui găsită o soluţie.

Evident, nimeni nu poate garanta că descoperirile incluse în această listă vor fi realizate cu adevărat. Ştiinţa poate face descoperiri noi şi nebănuite (cum a fost în secolul trecut mecanica cuantică şi relativitatea, pe care nimeni nu le-ar fi bănuit cu 50 de ani mai devreme), care să schimbe total priorităţile şi posibilităţile incluse în lista de mai sus.

Voi, dragi cititori, ce aţi adăuga la această listă?

Rubrică realizată de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Curceanu, profesor de Fizică la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe.