Pierderile de apă din sistem apar atunci când robinetele picură sau când există țevi sparte, iar în situațiile mai grave, atunci când apa curge pe stradă, oamenii se plâng adesea că furnizorul de servicii îi obligă să plătească pentru pierderea suferită. Vestea bună este că se înșală.

Bineînțeles, cineva trebuie să plătească pentru pierderile de apă din rețea - fie furnizorul, fie rezidenții. Operatorul regional Gospodărie Comunală a explicat în mai multe ocazii că argumentul decisiv în astfel de situații este localizarea problemei. Cu alte cuvinte, dacă pierderea este înainte de contorul de apă al casei sau al blocului de apartamente, furnizorul de servicii este cel care va suporta cheltuiala, în vreme ce dacă pierderea este înregistrată după contor responsabilitatea le revine locuitorilor.

Blocul/scările blocului au propriile lor apometre, care permit o contorizare extrem de precisă, dar există și contoarele de apă din interiorul locuințelor, denumite şi repartitoare de costuri. Deși funcția este aceeași în ambele cazuri, acuratețea contorizării este diferită și este clasificată de la A la D (A fiind cea mai puțin precisă, iar D cea mai precisă). Majoritatea repartitoarelor de costuri din apartamente au clasa de precizie A sau B - A pornește de la un debit de 60 de litri de apă pe oră, B de la 30 de litri/oră, iar C de la 15 litri/oră.

Aceasta este și explicația pentru pierderile din sistem: dacă într-un bloc de 20 de apartamente, cu aproximativ 40 de contoare de apă, cel puțin două au pierderi mici (robinete care picură), va exista o pierdere de câte 8 litri /apartament, dar care va fi sesizată doar de contorul principal aflat în fața blocului, nu şi de repartitorul de costuri. Contorul de branșament va înregistra 2x8 litri/oră, astfel că lunar se va ajunge la o diferență de 11,52 mc (16 litri/oră x 24 de ore/zi x 30 de zile = 11.520 litri). Această cantitate va fi suportată de locatari. La fel, o garnitură neetanșă la rezervorul toaletei poate determina chiar și o pierdere de 20 de litri/oră, ceea ce într-o lună ar însemna o pierdere de 14,4 mc.

În cazul blocurilor, facturarea se face în funcție de tariful pe oră al furnizorului de apă, din care se scade suma citită pe repartitoarele de costuri ale locatarilor, iar diferența este împărțită în funcție de metoda folosită de asociația de locatari - de regulă, pe apartamente. Contoarele de apă sunt înlocuite periodic, iar explicația este că acestea sunt mai puțin precise din cauza depunerilor, astfel încât valoarea pierderii poate fi mai mare. Contoarele de apă sunt verificate o dată la cel mult 7 ani de către Biroul Român de Metrologie, cu ajutorul unor instrumente metrologice oficiale. 

Pentru a reduce pierderile, Gospodărie Comunală SA propune câteva posibile măsuri de bun-simț: oprirea scurgerilor în subsoluri și apartamente, instalarea de contoare de apă în toate apartamentele în care, din anumite motive, încă nu au fost montate, precum și verificarea periodică a funcționării contoarelor.

Gospodărie Comunală SA, Biroul de presă