ACTUALITATE 25 februarie 2009

Criză sau doar crizaţi?

de Covasna Media | 400 vizualizări
Piaţa forţei de muncă se prezintă în ultima vreme sub semnul unei crize economice mai mult sau mai puţin reală, dar cu efect în rândul persoanelor disponibilizate ca urmare a percepţiei acestui fenomen. Fie din cauza scăderii drastice de comenzi, fie pentru a justifica mai simplu o serie de concedieri, unii angajatori covăsneni au luat şi ei calea crizei, lăsând în urmă câteva sute de persoane fără loc de muncă, pe o plajă a ofertei deocamdată încordată pe poziţii, în

Piaţa forţei de muncă se prezintă în ultima vreme sub semnul unei crize economice mai mult sau mai puţin reală, dar cu efect în rândul persoanelor disponibilizate ca urmare a percepţiei acestui fenomen. Fie din cauza scăderii drastice de comenzi, fie pentru a justifica mai simplu o serie de concedieri, unii angajatori covăsneni au luat şi ei calea crizei, lăsând în urmă câteva sute de persoane fără loc de muncă, pe o plajă a ofertei deocamdată încordată pe poziţii, în aşteptare de soluţii. La ora actuală avem 7.149 de şomeri în judeţ (rata şomajului de 7,78%), ceva mai puţin decât la începutul anului, în care intră şi câteva sute de disponibilizaţi. Disponibilizările colective au avut loc la SC Turism Covasna SA, în ianuarie, urmate de fabrica de textile din Târgu-Secuiesc, Secuiana, Fabrica de Ţigarete sau firma ICCO, cu punct teritorial în Întorsura Buzăului. Potrivit directorului Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Kelemen Tibor, lunar se angajează puţini şomeri, iar în evidenţă există şi persoane cu studii superioare, care au nişte cunoştinţe vaste, cu vechime, de la ingineri, economişti, medici stomatologi şi de medicină generală care nu au reuşit la examenul de rezidenţiat sau şi foarte multe persoane cu studii la nivelul administraţiei publice care nu au putut fi absorbite de instituţii pentru care s-au pregătit. Domeniul în care în general până acum criza nu şi-a făcut simţită acut prezenţa este industria uşoară, textilă, unde echilibrul pare a fi unul destul de bun pe piaţa muncii şi nu se prevăd plecări în alte direcţii sau reorganizări în sensul disponiblizării în acest domeniu deosebit de important pentru judeţ.

Kelemen Tibor: Anul acesta creşterea numărului de şomeri a fost influenţată, spunem noi, de

percepţia unei crize, percepţie care în schimb nu vedem cum s-ar fi materializat prin reducerea unor contracte sau diminuarea unor prevederi care să fi făcut ca agenţii economici să tragă conclu ziile, respectiv să decidă dispo nibilizări mai mari. La nivelul disponibilizărilor aş face distinc ţia între fenomenul de disponibilizare colectivă, şi aici intervin disponibilizările evidenţiate lunar. La Ţigarete, unde noi susţinem că o industrie sau o Regie a tutunului din România cu singura fabrică de ţigarete din ţară care mai funcţionează şi cu ceea ce înseamnă acest viciu, nu ar fi trebuit să fie justificată de redu cerea unui număr însemnat de angajaţi, deci din 150 să ajungă la nivel de 50, sau la Regie să ajun gem ca la nivel naţional să mai fie doar 100, din care 50 sunt în Sfântu-Gheorghe.

O altă modificare substanţială a numărului de şomeri a fost determinată şi de restructurarea resimţită din partea Subansamble Auto, la fel o societate care s-a tot reorganizat în timp şi care în momentul de faţă nu prezenta o astfel de faţetă a contractelor economice, a relaţiilor economice, a modului cum se pliază pe necesităţile pieţei în domeniul despre care sunt răspunzători. În domeniul de care sunt ei răspunzători faţă de acest an au mai intervenit şi disponibilizări de la firme mai puţin renumite în Covasna, dar care la rândul lor aduceau un număr însemnat, peste 50 de angajaţi, din domeniul termopanelor, sau chiar cea resimţită la nivelul turismului, unde a fost bine intenţionat dispusă disponibilizarea, pentru o investiţie la cele două hoteluri. (...) A mai venit şi existenţa unui buget aprobat la nivel naţional, care a făcut ca în sistemul hotelier să nu vină nici pensionarii, ei nebene ficiind de bilete, deci acest drum face ca oraşul Covasna să fie un oraş redus ca şi capacitate de absorbire a forţei de muncă, implicit duce către sărăcie. Urmează Târgu-Secuiesc. Prin tot ce înseamnă industrie textilă, confecţii, a fost zguduită de acel mesaj dat de Secuiana în ianuarie, că nu mai poate să menţină personalul şi acesta se reducea cu 160 de persoane. Considerăm din datele pe care le-am obţinut pe parcurs că societatea nu a crezut că ajunge în această situaţie, nu şi-a fundamentat activitatea pe acest an pentru o reducere de personal, angajând în octombrie – noiembrie un număr însemnat de persoane. Angajările au fost făcute pe o presupusă creştere a producţiei, şi nu pe o diminuare a contractelor şi implicit a producţiei pe care şi-a propus-o în 2009. Mai departe, la Întorsura Buzăului apar cele 137 de persoane disponibilizate, de la ICCO Metal, care închide punctul teritorial, şi dacă finalizăm la Baraolt unde creşteri economice în ultima vreme s-au realizat doar prin creşteri ale Primăriei, ale sistemului bugetar. Zona Baraolt este în continuare afectată şi nu există o ocupabilitate care ar fi susţinută cu investiţii sau cu cel de la nivelul bugetului naţional.

Explicaţii politice, sociologice, etnice...

Judeţul Covasna în astfel de condiţii, general vorbind des pre piaţa muncii, a mai fost supus unor astfel de situaţii, am mai avut rate ridicate (...) În particular se pare că există explicaţii politice, sociologice a ceea ce se întâmplă aici. Din punct de vedere politic, problemele etnice sunt cele care sunt reflectate şi de presă, dar şi în relaţia pe care o au angajatorii. Nu a existat niciodată un caz concret din care să fi rezultat o neseriozitate a angajatorilor covăsneni, sau aceasta să se fi reflectat doar pe seama comunităţii covăsnene, şi totuşi se pare că există reţineri de a veni din partea investitorilor şi de a crea locuri de muncă, susţin şi întăresc - este vorba de creare de locuri de muncă, de investiţii în acest sens, care sunt foarte reduse. Investiţii există, pentru că dacă vorbim de cumpărări case, terenuri, Covasna nu este un judeţ care să fie foarte în spate, să nu fie întrun top, şi aici se cumpără terenuri, şi aici braşovenii vin şi cumpără locuinţe, un exemplu este cartierul Ciucului care în ultima vreme este mai bine populat şi nu este numai al populaţiei rome.

„Angajări etnice“

O altă problematică am numi-o aceea etnică, în care se poate sesiza totuşi că angajatorii ţin cont şi de astfel de angajări. Se şi merge pe profesionalsim, dar între două persoane din punct de vedere profesional identice alege fiecare etnia din care provine. Aceasta o las fără comentariu, mergând pe ideea totuşi că aceste lucruri au o răsfrângere negativă în ceea ce înseamnă creşterea numărului de locuri de muncă. Nici balastierele sau resursele pe care le are acest judeţ (...) mă refer şi la turism, investiţiile în acest domeniu prioritar pentru judeţ nu au fost suficient de mult susţinute şi nu au putut fi multiplicate prin atragerea unor fonduri structurale sau puse la dispoziţie pe cele de dezvoltare regională, durabilă, mediu, resurse umane. Se pare că suntem în continuare deficitari la această parte, nu reuşim să atragem acele persoane prin care să putem accesa aceste fonduri, mergând pe ideea că am ajuns ca în foarte multe situaţii să motivăm altfel, că nu avem un puternic lobby, spon sori, o susţinere în astfel de situaţii.

...sărăcie întru autonomie

(...) Dacă ar fi să privim lucrurile şi din ceea ce se afirmă referitor la autonomie, este cu atât mai greu să susţii o astfel de cauză în condiţiile în care eşti sărac, sau, în foarte multe situaţii, am afirmat că bugetul asigurărilor de şomaj este un buget care dacă este sau a fost excedentar la nivel naţional, în momentul de faţă la nivel judeţean suntem deficitari, avem cele mai mici salarii posibile din zonă, avem angajatori foarte puţini şi nu în ultimă instanţă reducerea celor care contribuie la buget, o reducere care va afecta la nivel naţional şi bugetul asigurărilor sociale. Să nu uităm că până la urmă acestea se constituie prin contri buţii, un număr redus de angajaţi contribuabili, în jur de 50.000 de angajaţi în Covasna care îşi plătesc dările nu contribuie cu sume suficient de mari, contribuţia fiind diminuată începând cu decembrie 2008 la 0,5%, atât contribuţia individuală cât şi a angajatorului. Aceste contribuţii, procente, sume nu vor putea să asigure o dezvoltare a judeţului Covasna, dacă s-ar pune problema vreodată a unei autonomii, şi autonomia trecând şi prin ceea ce înseamnă autonomie economică şi financiară. Este o situaţie pe care eu consider că în momentul de faţă n-ar trebui să o mai punem pe tapet, nu suntem încă în măsură să ne susţinem din punct de vedere economic, iar afirmaţiile făcute că acest judeţ ar putea să răzbească şi în aceste condiţii cred că nu sunt bine fundamentate. În momentul de faţă judeţul Covasna are nevoie de investiţii mari, pe termen lung, are nevoie ca aceste investiţii să-i dezvolte infrastuctura, ulterior ce înseamnă industrie productivă, prelucrătoare şi producătoare de bunuri, industrie a turismului, pentru că turismul şi serviciile sunt binevenite, şi dacă acestea comparate cu cele din analiza pieţei muncii anterioare vin în contradictoriu, închidem fabrici de specialitate, turismul, nu se dezvoltă în totalitate judeţul, problema noastră este una foarte bine definită, de a avea bani, de a investi cât mai mult şi dacă se poate pe cât mai lungă durată.

Media salariilor faţă de ţară

Media salariilor este în general cu 200 până la 400 de lei mai mică decât cea la nivel naţional. În general domeniile sunt plătite 80% la salariul minim pe econo mie, extremele cu valori crescute fiind din administraţie, MIRA, diferenţa dintre minim şi maxim fiind dată de aceste extreme. În domeniul privat, salariile sunt reţinute, nu sunt stimulative, şi din acest punct de vedere anga jaţii doresc să se ducă către acel sistem bugetar pe care-l critică toată lumea.

Cât de reală este criza?

Criza mondială din punctul de vedere al forţei de muncă şi al şomajului nu se resimte, tot ce am spus s-ar fi întâmplat şi fără criză mondială şi fără această percep ţie. Cu atât mai mult susţin că criza mondială s-a înfiripat în mintea oamenilor, în gândirea oamenilor şi este menţinută acolo doar ca o stare de fapt şi pentru mulţi doar ca o posibilitate de a-şi conserva realizările, motivând de ce a făcut disponibilizarea sau de ce o susţin în continuare pe toate domeniile. Cred că, şi nu comentez acest mod de management, dar cred că în Covasna problemele în momentul de faţă sunt de management, probleme manageriale, de percepţie, de gândire, de asumare a riscurilor, şi din acest punct de vedere acestea însumate nu pot să stea în faţa presupusei crize mondiale, care nu are un efect aşa de mare asupra a ceea ce dorim să menţinem şi să realizăm în judeţul Covasna.

„Migrează” covăsnenii spre alte judeţe?

Din punctul nostru de vedere migrarea am putea s-o sesizăm pe două aspecte – la angajare, respectiv la disponibilizare. La angajare în condiţiile în care oferta locurilor de muncă vine din alte judeţe şi trebuie să spun că este redusă. Această migrare se limitează la 10 persoane pe lună angajate în judeţele limitrofe sau mai rar care nu sunt limitrofe. În schimb, la intrări în şomaj trebuie să vă spun că avem o situaţie mult deplasată în cifre şi asta înseamnă un număr însemnat de persoane care lucrează în alte judeţe, contribuie acolo şi vin şi solicită şomajul în judeţul în care au domiciliul stabil. Aceasta în condiţiile unei economii descentralizate judeţene, dacă ar exista, ne-ar crea probleme, pentru că ei contribuie în judeţul în care lucrează, poate prestaţia este în judeţul nostru, dar banii se plă tesc în acel judeţ, şi ulterior pres taţiile sociale oferite, respectiv şomajul, se plătesc în judeţul din raza de domiciliu. Pentru străinătate se înregistrează aproape zilnic o persoană, două, care vor să lucreze peste hotare. Înregistrări se fac, cu atât mai mult cu cât este perioadă de pregătire pentru munci agricole. Problema este că aceste locuri de muncă se oferă foarte multe în Germania, Danemarca şi Italia, Spania şi în anumite ipostaze cunoştinţele de limbă germană şi engleză sunt impuse de angajatori, sau sunt exceptaţi de la a cunoaşte limba în condiţiile în care se fac angajări în grup şi acolo condiţia este ca cel puţin o persoană să o cunoască.

Ana Sidon

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.