ACTUALITATE 7 august 2014

Covasna – tărâmul apelor minerale

de Agerpres | 8643 vizualizări

Despre Covasna se spune că este un judeţ sărac, pentru că aşa indică PIB-ul, însă acesta deţine una dintre cele mai mari, mai bogate şi valoroase zăcăminte de apă minerală din Europa. În Covasna sunt mii de izvoare de apă minerală – unele devenite branduri, altele cunoscute doar de localnici care le folosesc ca leacuri pentru diverse boli. În unele localităţi aproape că nu găseşti fântâni cu apă dulce, doar apă minerală pe care o scoţi cu ciutura. Fiecare cu alt conţinut, cu alt gust şi cu alte proprietăţi curative.

Pe vremuri, atunci când oamenii din zonă aveau vreo problemă de sănătate, nu dădeau fuga la medic, ci mai degrabă căutau un izvor cu apă minerală tămăduitoare.

În staţiunea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, cândva mai celebră decât Karlovy Vary, există un izvor de apă minerală cu un conţinut extrem de mare de magneziu, 335 de miligrame la litru, prin urmare este un excelent remediu pentru una dintre bolile secolului – stresul. E bună şi pentru gastrite, ulcer, osteoporoză, reumatism şi multe alte boli care se tratează cu bani mulţi şi pumni de medicamente. Oameni importanţi au venit de-a lungul timpului la Vâlcele pentru a face cură cu apă minerală şi băi „clocotitoare”. Chiar şi capete încoronate, printre care Carol I şi regele Ferdinand al României.

Voievodul sârb Miloş Obrenovici, care a vizitat Vâlcele în 1841, a donat bani pentru ridicarea unei biserici după ce s-a vindecat în urma tratamentului făcut în această staţiune. Dar pe aici au trecut şi Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Titu Maiorescu şi mitropolitul Andrei Şaguna, spunea muzeograful Nicolae Moldovan, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, cel care a adunat mărturii, documente şi fotografii şi a realizat monografia localităţii Vâlcele.

Din păcate, staţiunea şi-a pierdut strălucirea de altădată, vilele au fost lăsate în paragină şi, fără a vedea fotografiile de epocă, greu ţi-ai putea imagina vremurile sale de glorie, când fanfara cânta în parc, iar aleile erau pline de turişti ieşiţi la promenadă. Astăzi, staţiunea Vâlcele trăieşte în anonimat, dar apa minerală continuă să curgă.

Şi curge... Localnicii îşi spală cizmele de cauciuc sub jetul de apă minerală, iar orăşenii vin de la zeci de kilometri pentru a lua apă de izvor. Aici există şi singura fabrică de îmbuteliere manuală a apei minerale medicinale, o apă pură, fără adaosuri şi „îmbunătăţiri”.

„E îmbuteliată aşa cum vine din pământ, fără nicio intervenţie, fără a scoate sau a introduce ceva. Apa ajunge la cumpărător aşa cum a fost făcută şi echilibrată în cel mai performant laborator pe care îl cunosc – natura”, spunea Silviu Manole, patronul societăţii Wega Invest.

La Şugaş Băi, o mică şi cochetă staţiune de vacanţă aflată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, se găseşte izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice şi a gastritelor.

În nordul judeţului, la Balvanyos, se află „izvorul de ochi”, care tratează conjunctivitele. Copacii din jurul izvorului sunt acoperiţi cu o puzderie de batiste folosite de cei ce şi-au spălat ochii cu apa miraculoasă şi care cred spusele bătrânilor că astfel vor scăpa de boli.

Printre miile de izvoare de apă minerală din judeţul Covasna există unul care poate „prezice” cu exactitate vremea cu 24 de ore înainte. Este vorba despre izvorul „Putya” din localitatea Micfalău, denumit de localnici „izvorul meteorolog”. Dacă apa e tulbure înseamnă că va ploua, iar dacă e limpede atunci va fi soare. Localnicii spun că izvorul nu a dat greş niciodată în decurs de sute de ani şi că au mai multă încredere în „prezicerile” acestuia decât în buletinele meteorologice prezentate la televizor.

Numai în jurul oraşului staţiune Covasna, unde există singurul spital din România de recuperare în urma bolilor cardiovasculare, se găsesc peste 1.000 de izvoare de apă minerală, iar exemplele ar putea continua cu izvoare cunoscute încă de pe vremea romanilor.

Geneza apelor minerale este legată în mare parte de fenomenele post-vulcanice din zonă.

„Trecând prin straturile succesive de sol, apa spală şi dizolvă mineralele şi sărurile din adâncimile pământului şi iese la suprafaţă încărcată de gaze şi săruri minerale”, explică geologul Kisgyörgy Zoltán din Sfântu Gheorghe, care deţine o bogată colecţie de etichete de apă minerală adunate de-a lungul a peste trei decenii. Are mai mult de 1.000 de exemplare, iar cea mai veche etichetă e datată 1902 – Izvorul Maria din Malnaş. Dacă citeşti compoziţia chimică de pe etichete îţi poţi da seama că fiecare apă minerală e unică în felul ei.

Conştiente de comoara din adâncuri, autorităţile covăsnene au demarat, împreună cu cele din Harghita, un proiect menit să revigoreze câteva staţiuni lăsate în paragină, dar şi să dezvolte alte câteva localităţi cu potenţial balnear. L-au numit „Drumul apelor minerale”, un drum ce străbate localităţile Bixad, Belin, Malnaş, Vâlcele, Bodoc, Şugaş Băi, Mărtănuş, Baraolt din judeţul Covasna şi Borsec, Tuşnad, Jigodin, Homorod, Remetea din judeţul Harghita. Au investit 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate din fonduri europene.

În oraşul Baraolt a fost reabilitat ştrandul, la Bodoc a fost construită o nouă mofetă, au fost amenajate două izvoare cu apă minerală şi a fost construită o nouă clădire pentru băi. La Malnaş au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare şi parcul, iar la Şugaş şi Vâlcele s-au construit centre SPA, cu bazine, băi turceşti, saune finlandeze, săli de fitness şi alte spaţii de agrement.

„Era nevoie de investiţii pentru că degeaba ai atâta bogăţie, dacă turistului nu-i poţi oferi şi altceva”, spunea primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Pe vremuri, în majoritatea localităţilor din judeţ, exista câte o baie populară cu apă minerală, un fel de ştrand, să-i zicem aşa, în care oamenii se scăldau pentru că le făcea bine la toate. Erau nişte bazine mici din lemn, amenajate de regulă în desişurile pădurilor, în locurile în care se găsea câte un „ochi de apă”. Cu timpul au fost abandonate şi cotropite de vegetaţie, dar unii oameni au mai îngrijit, în trecere, izvoarele de apă minerală de care auziseră din bătrâni, de teamă să nu se înfunde şi să li se piardă urma.

Autorităţile locale s-au gândit că ar putea atrage turiştii în zonă dacă ar reconstrui aceste băi tradiţionale, aşa cum erau ele odinioară. Nu neapărat pentru efectul curativ, cât mai ales pentru ineditul lor.

Odată cu ele au reînviat o tradiţie – claca. Unii oameni au venit cu munca, alţii cu materialele, iar alţii cu mâncarea pentru voluntari. Aşa au fost refăcute o parte dintre aceste piscine, la Cernat, Bodoc, Olteni, Peteni şi Hătuica, unde orice turist poate petrece în linişte câteva ore departe de vacarmul oraşelor şi grijile de zi cu zi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, spunea că acest proiect este important nu doar pentru că oferă noi perspective turismului local, ci şi pentru păstrarea tradiţiilor secuilor din zonă.

Covăsnenii au dedicat apei minerale şi un festival, intitulat „Aquarius”, prin care şi-au propus să popularizeze apele minerale, mai ales pe cele neîmbuteliate, de izvor. Specialiştii spun că nu toate apele minerale „rezistă în sticlă”, prin urmare ca să nu-şi piardă proprietăţile şi să aibă efecte curative trebuie băute direct de la izvor.

Festivalul are loc în fiecare an în altă localitate, iar apele minerale sunt aduse în butoaie. Cu acest prilej au loc degustări şi concursuri de băut apă minerală, expoziţii de etichete, fotografii şi cărţi poştale vechi, prelegeri ştiinţifice, concerte şi spectacole de divertisment şi, spre deliciul publicului, un tradiţional concurs de preparat clătite cu apă minerală.

Ca să poţi recunoaşte o apă minerală de calitate trebuie să fii atent la compoziţie. Specialiştii recomandă să citeşti eticheta şi să alegi o apă minerală care să îţi ajute organismul, deci să conţină mineralele care îţi lipsesc.

Covasna nu e un judeţ sărac, dacă ţinem cont că are una dintre cele mai valoroase resurse naturale – apa minerală. O bogăţie ce izvorăşte necontenit şi apoi se întoarce în pământ.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
elena, 15 martie 2015
Noi bem apa din orasul minunat Covasna,si ne simtim extraordinar.ne bucuram deoarece sintem aproape si avem aceasta posibilitata,dar cum facem sa aibe aceasta oportunita multe persoane bolnave si care citeste integral
elena, 15 martie 2015
ar trebui facuta mai multa publicitate,pentru a avea mai multi turisti in orasul izvoarelor din Covasna.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.