Directoarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Vass Maria, spune că numărul real al copiilor abandonaţi este cel puţin dublu faţă de cel official

Săptămâna trecută a avut loc în Ungaria o întâlnire la nivelul autorităţilor locale românomaghiare referitoare la migraţia forţei de muncă şi la statutul copiilor minori provenind din aceste familii. Directorea Direcţiei pentru Protecţia Copilului din Covasna, Vass Maria, a susţinut o conferinţă intitulată „Migraţia şi consecinţele sociale asupra copiilor“ în România, în general, şi în judeţul Covasna, în mod special. Statisticile au fost făcute pe baza rapoartelor înaintate de primării, în colaborare cu şcolile şi cu medicii de familie. Conform lui Vass Maria, în 2007 în judeţul Covasna au fost înregistrate 606 familii care au plecat la muncă în străinătate, iar în evidenţele Direcţiei au fost înregistraţi 998 de copii care au rămas cu rudele până la gradul IV. În 2008, trendul a fost ascendent şi numărul familiilor plecate a crescut la 734 şi 1059 de copii au fost lăsaţi în grija ...

Directoarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Vass Maria, spune că numărul real al copiilor abandonaţi este cel puţin dublu faţă de cel official

Săptămâna trecută a avut loc în Ungaria o întâlnire la nivelul autorităţilor locale româno-maghiare referitoare la migraţia forţei de muncă şi la statutul copiilor minori provenind din aceste familii. Directorea Direcţiei pentru Protecţia Copilului din Covasna, Vass Maria, a susţinut o conferinţă intitulată „Migraţia şi consecinţele sociale asupra copiilor“ în România, în general, şi în judeţul Covasna, în mod special. Statisticile au fost făcute pe baza rapoartelor înaintate de primării, în colaborare cu şcolile şi cu medicii de familie. Conform lui Vass Maria, în 2007 în judeţul Covasna au fost înregistrate 606 familii care au plecat la muncă în străinătate, iar în evidenţele Direcţiei au fost înregistraţi 998 de copii care au rămas cu rudele până la gradul IV. În 2008, trendul a fost ascendent şi numărul familiilor plecate a crescut la 734 şi 1059 de copii au fost lăsaţi în grija rudelor. Totuşi, un număr de 45 de copii au fost incluşi în sistemul de protecţie şi au fost plasaţi prin hotărâri ale comisiei pentru protecţia copilului. „Eu cred că numărul copiilor lăsaţi acasă de părinţi este cel puţin dublu, faţă de cât avem noi înregistraţi. Cred că problema este destul de gravă pentru că în rândul acestor copii creşte riscul de abandon şcolar şi creşte riscul ca aceştia să comită infracţiuni. În mod normal, copiii sunt monitorizaţi prin consiliile locale, dar, din lipsă de personal, nu se poate face o activitate de prevenţie, iar noi suntem solicitaţi să intervenim numai atunci când se iveşte o problemă”, a spus Vass Maria.

Cerc vicios

Foarte mulţi dintre cei plecaţi în străinătate îşi lasă copiii în urmă ca pe un soi de „garanţie” a faptului că se vor întoarce acasă, după ce îşi vor fi îndeplinit câteva obiective: casă, maşină, pământ, destui bani pentru a începe o afacere. În zona Întorsurii Buzăului, cel puţin, se ridică multe vile şi case. Numai de acolo, conform spuselor unui localnic care lucrează în Italia, Sorin Popica, sunt plecaţi în Italia la muncă în jur de 2.000 de întorsureni, cu mult mai mult decât datele oficiale, iar copiii sunt lăsaţi cu bunicii, sau stau cu un singur părinte. Din păcate, privind casele cu etaj şi cu multe dependinţe şi făcând o scurtă trecere în revistă a locurilor de muncă din zonă şi a salariilor, îţi dai seama instantaneu că oamenii, chiar dacă ar dori să se întoarcă acasă, nu ar avea din ce să plătească impozitul şi întreţinerea unor asemenea case şi se vor întoarce, invariabil, la munca în străinătate, mai bine plătită. Părinţii copiilor, deşi sunt obligaţi prin lege să declare minorii, nu fac acest lucru, pentru că nu există pedeapsă pentru nerespectarea acestui lucru, iar copiii rămân să crească aşa cum pot. Şi încă, se prea poate ca numai copiii copiilor de azi să aibă şansa de a trăi la ei acasă, fie acasă România sau acasă Italia sau Ungaria.

Bianca Stupu