Care sunt direcțiile care ar trebui urmate în perioada următoare, în viziunea conducerii spitalului 

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe a făcut un bilanț al pandemiei de coronavirus, după un an de la izbucnirea primului caz de infectare în România. Acesta s-a referit la modul în care s-a schimbat activitatea din unitatea spitalicească pe care o conduce, dar și la felul în care sistemul sanitar a gestionat această problemă. Totodată, managerul a vorbit și despre direcțiile strategice care ar trebui urmărite în perioada care urmează. 

A trecut un an de când pe teritoriul României a fost confirmat primul caz de COVID-19. După alte două săptămâni, mai exact pe 11 martie 2020, au apărut informații și despre primul caz de infectare în județul Covasna. În acest context, managerul Spitalului Județean a vorbit despre câteva concluzii care se desprind din experiența acestor luni.  

„Am învățat foarte multe lucruri, ca și experiență, ca și mod de lucru, ca și volum de muncă. Ne-am dat seama că putem face și mai mult față de anul 2019. Mă refer acum la faptul că în multe situații volumul de muncă generat de pandemie, atât pe nivel administrativ, cât și pe nivel de activitate medicală, a crescut. Sunt activități la care în acest context trebuie să avem o atenție sporită. În privința dezvoltării spitalului am clarificat anumite protocoale. Am îmbunătățit mai multe protocoale în ceea ce privește tratamentul pacienților, respectiv am înființat și laboratorul de PCR care aduce și un beneficiu în plus și va aduce și pe viitor un beneficiu în ceea ce privește diagnosticarea diferențială a diferitelor boli”, a spus acesta miercuri, în cadrul unei videoconferințe.

András-Nagy Róbert a spus că deși angajații spitalului au depus efort dublu în ultimul an, nu toți au primit sporurile pe care le meritau. 

„Concluzionând, din punct de vedere al spitalului, în această perioadă de timp am muncit foarte mult, mai ales în ultima perioadă și câteodată am simțit că din puncte de vedere legislativ nu a fost recunoscută munca, în mod echitabil, a colegilor mei. Mă refer la categoria de sporuri și la categoria de stimulente financiare care au fost acordate în această perioadă, zic eu, în mod inechitabil”, a adăugat András-Nagy Róbert. 

„Cred că va trebui reclădit sistemul de la zero”

În ceea ce ține de direcțiile pe care ar trebui să le urmeze sistemul medical în perioada următoare, managerul a spus că e nevoie de un plan pe cel puțin cinci ani, care să conțină pașii care trebuie urmați și timpul alocat îndeplinirii acestor sarcini. 

„Cred că va trebui reclădit sistemul de la zero. Practic va trebui să ne gândim, atât pe partea de asistență medicală primară, cât și pe partea de ambulatoriu sau pe partea de spitale, din punct de vedere strategic, unde vrem să ajungem și trebuie să fie stabilite liniile acestea directoare în funcție de care se poate stabili o finanțare corespunzătoare pentru spitale, o finanțare corespunzătoare pentru celelalte categorii de furnizori de servicii medicale. (...) Aș începe cu finanțarea. Aș continua cu permiterea și crearea premiselor de investigații suplimentare în regim ambulator al pacienților”, a spus András-Nagy Róbert. 

Lipsa de personal și a procedurilor de evacuare a bolnavilor în caz de incendiu, printre piedici  

O altă nevoie care se desprinde din experiența acestui an de luptă cu virusul, este cea a creării unor proceduri de lucru în ceea ce privește evacuarea pacienților în caz de incendiu. 

„O altă experiență, din păcate neplăcută, este cea privitoare la izbucnirea incendiilor în multe spitale. Cred că în perioada următoare va trebui să ne axăm nu numai la nivel de controale și amenzi pentru spitale, ci și pe ceea ce privește siguranța pacienților și siguranța personalului la protecția incendiilor, din punct de vedere al infrastructurii, dar și din punct de vedere al procedurilor. Pentru evacuarea unei săli de operații în care înainte de izbucnirea incendiului cu 30 de minute a început o operație pe abdomen, condițiile de evacuare sunt altele decât dintr-un salon de medicină internă sau gastroenterologie”, a mai spus managerul SJU.

Acesta a punctat că o altă problemă care trebuie să își găsească rezolvare în cel mai scurt timp este lipsa de personal. 

„La începutul pandemiei și în timpul pandemiei ne-am dat seama că raportat la alte spitale din alte țări cât de puțin specializat avem în secțiile noastre – asistenți, infirmieri, medici. Noi ca și spital, eu zic că stăm bine, dar dacă suntem un stat european trebuie să ne raportăm cel puțin la media europeană de medici, de asistenți, de personal medical calificat în această privință și categoric și finanțarea trebuie să fie, în consecință, adaptată acestor situații”, a mai declarat András-Nagy Róbert. 

Conform acestuia, gravitatea cazurilor care au ajuns la spital în ultima perioadă a crescut constant. 

„Fac din nou un apel la locuitorii județului să nu ezite să caute un medic specialist, să nu ezite, chiar și în această perioadă ciudată din punct de vedere epidemiologic, să se ducă la medic dacă observă o simptomatologie și nu se simte bine. Nu trebuie nimeni să aștepte o perioadă lungă de timp de la debutul unei eventuale boli. Diagnosticarea precoce de multe ori salvează vieți”, a mai punctat managerul.