Comisia Europeană a propus miercuri suspendarea unor fonduri de 500 de milioane de euro pentru Ungaria, o măsură fără precedent prin care Executivul de la Bruxelles lansează un avertisment la adresa Budapestei, care nu ia măsuri pentru reducerea deficitului excesiv.

Măsura ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2013, iar suma reprezintă 0,5% din Produsul Intern Brut și 29% din fondurile de coeziune alocate Ungariei anul viitor. La 11 ianuarie, Comisia Europeană a stabilit că Ungaria nu a luat măsuri efective pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2011, așa cum se angajase, și a propus Consiliului de Miniștri aplicarea procedurii de suspendare. La 24 ianuarie, Consiliul de Miniștri și-a dat acordul pentru suspendarea a aproape 500 de milioane de euro din fondurile de coeziune pe 2013.

„Decizia de astăzi ar trebui să fie un imbold puternic pentru Ungaria în vederea implementării unor politici fiscale bune și să asigure condițiile fiscale și macroeconomice adecvate pentru o bună folosire a fondurilor de coeziune. Este timpul acum ca Guvernul ungar să acționeze înainte ca suspendarea să intre în vigoare”, a declarat Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice și monetare.

Actualele reglementări privind fondurile de coeziune prevăd suspendarea totală sau parțială a fondurilor în cazul în care o țară nu ia măsurile necesare pentru a-și corecta deficitul bugetar excesiv. Dacă va fi aplicată suspendarea, ar fi pentru prima dată când Comisia Europeană ia o astfel de decizie. Inițiativa Comisiei trebuie aprobată de statele membre pentru a fi aplicată. Dacă între timp Ungaria propune măsuri de reducere a deficitului, suspendarea nu se va mai aplica.

Ungaria este monitorizată pentru deficit excesiv încă de la aderarea sa la Uniunea Europeană, în 2004. Budapesta urmează să anunțe CE că deficitul bugetar pe 2011 a fost de 3,5%. Cifra a fost însă atinsă ca urmare a unor măsuri speciale echivalente cu aproape 10% din PIB - activele fondurilor de pensii private, echivalente cu 9,75% din PIB au fost transferate la stat și aplicarea unor taxe speciale. Fără aceste măsuri, deficitul s-ar fi ridicat la 6% din PIB.

(realitatea.net)