Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, joi, că va pune în executare sentinţa definitivă a Curţii de Apel Braşov, care îl obligă să înlăture steagul secuiesc arborat în sala de şedinţe a instituţiei pe care o conduce.

Potrivit acestuia, magistraţii Curţii de Apel Braşov au menţinut sentinţa anterioară a Tribunalului Covasna, dând câştig de cauză Prefecturii, care a acţionat în instanţă Consiliul Judeţean pentru arborarea, fără temei legal, a steagului secuiesc. Prin urmare, în cursul zilei de vineri va înlătura acest steag, primit donaţie din partea Partidul Civic Maghiar.

Tamas Sandor şi-a exprimat, însă, satisfacţia că instanţa de judecată ar fi „recunoscut“ existenţa ţinutului secuiesc, precum şi steagul acestuia.

„Cu bucurie am constatat că o instanţă din România, Tribunalul Covasna şi Curtea de Apel Braşov, a admis că există Ţinutul secuiesc şi admis că există şi steagul Ţinutului secuiesc. Într-adevăr, este o hotărâre de respingere a unei iniţiative a Consiliului Judeţean Covasna şi de a mă obliga pe mine şi Consiliul Judeţean să îndepărtăm steagul din sala mare de şedinţe. Însă, în hotărâre dată scrie în felul următor - ‘instanţa reţine că acest steag este, în fapt, drapelul Ţinutului secuiesc, analiza legalităţii arborării acestuia pornind de la această premisă’. Deci, există Ţinutului secuiesc şi are şi un steag, admis definitiv de o instanţă din România (...) Mulţumesc acelor persoane care ne-au împins să ajungem aici, printre care şi prefectul (...) Eu recunosc veridicitatea hotărârii judecătoreşti, care spune clar că, potrivit legislaţiei, se pot arbora în acest loc doar trei steaguri, cel al României, al Uniunii Europene şi al unităţii administrativ-teritoriale, deci al judeţului Covasna, nu avem voie alt steag (...) Deci, ei nu neagă Ţinutul secuiesc şi steagul, ci baza legală de a arbora acest steag. De facto, acceptă că acest steag este steagul Ţinutului secuiesc“, a declarat Tamas Sandor, în cadrul unei conferinţe de presă.

Preşedintele Consiliului Judeţean, care este şi liderul UDMR Covasna, a menţionat că, pe baza sentinţei definitive a instanţei, va cere Prefecturii Covasna să folosească pe viitor denumirea „Ţinutul secuiesc“.

În context, a mai spus că nu poate trece, totuşi, cu vederea că lucrurile sunt „cântărite cu unităţi de măsură diferite“, având în vedere faptul că în alte zone ale ţării sunt folosite în mod oficial numele unor regiuni istorice în denumirile unor instituţii, precum ISU Oltenia, ISU Ţara Bârsei, ISU Crişana, ISU Dobrogea sau ISU Bucovina, lucru nepermis în cazul „Ţinutului secuiesc“.

Steagul secuiesc a fost donat Consiliului Judeţean Covasna de către liderul Partidului Civic Maghiar, actualul deputat Kulcsar Terza Jozsef, în luna februarie a anului trecut, donaţia fiind condiţionată de arborarea în sala de şedinţe a instituţiei.

Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a declarat pentru AGERPRES, în momentul introducerii acţiunii instanţă, că steagurile nerecunoscute legal, cum este cel secuiesc, nu pot fi arborate pe clădirile publice ori în incintele acestora, lucru confirmat şi de o serie de sentinţe judecătoreşti rămase definitive.