Documentul semnat de directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, susţine că orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele

Centrul a formulat un documentar în zece puncte pe care intenţionează să-l transmită administraţiei prezidenţiale, Guvernului, parlamentarilor şi europarlamentarilor români, în care răspunde celor două adunări ale maghiarilor organizate la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc şi susţine necesitatea unui cadru legislativ pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din această zonă.

Documentul semnat de directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, susţine că orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş şi propune, printre altele, reprezentanţilor societăţii civile, mediului academic şi forţelor politice româneşti să reactualizeze şi implementeze proiectul interbelic de „readucere la matcă”, respectiv de „reromânizare” a românilor maghiarizaţi din cele trei judeţe, după modelul folosit de Ungaria şi liderii maghiari din România pentru „salvarea de la asimilare a ceangăilor” din Moldova. De asemenea, în acelaşi document se solicită o descentralizare după reguli precise.

„Având în vedere fizionomia etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi parţial Mureş, precum şi existenţa unor partide constituite pe criterii etnice, solicităm autorităţilor abilitate ca descentralizarea să se realizeze după reguli precise, deoarece altfel acest proces, necesar şi benefic pentru întreaga ţară, va conduce inevitabil la autonomia teritorială în aceste judeţe“, a spus Lăcătuşu.

Reactualizarea formulei „Ţinuturi secuizate“

Directorul Centrului de Studii face referire şi la folosirea „obsesivă“ de către liderii maghiari a termenului de „Pământ secuiesc“, deşi, spune Lăcătuşu, din datele privind structura etnică şi confesională a populaţiei din cele trei judeţe rezultă că zona este un creuzet în care mai multe etnii au fost asimilate de către cea maghiară.

„Dacă liderii maghiari nu agreează sintagma „aşa zisul Ţinut Secuiesc”, propunem reactualizarea formulei folosită în perioada interbelică de „ţinuturi secuizate”, concept bazat pe faptul că o bună parte din populaţia actuală de etnie maghiară a celor trei judeţe provine, în principal, din români maghiarizaţi“, mai spune Lăcătuşu.

Acesta arată că, din datele recensământului din anul 2002, reiese că 36% din totalul populaţiei celor trei judeţe este de naţionalitate română, 4% romă, în timp ce etnia maghiară se regăseşte în proporţie de 59,18%, iar secui s-au declarat numai 285. De asemenea, Lăcătuşu face o situaţie a localităţilor din Covasna şi Harghita luând în considerare numărul populaţiei de naţionalitate română sau maghiară şi spune că cei aproape 100.000 de români din cele două judeţe au nevoie de un cadru legislativ, instituţional şi logistic care să le asigure prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, şi nu concetăţenii maghiari, care dispun de toate condiţiile pentru prezervarea şi afirmarea identităţii specifice.

Potrivit acestuia, membrii familiilor etnic-mixte – peste 10.000 în cele trei judeţe - sunt direct afectaţi de consecinţele separatismului pe criterii etnice, iar o altă categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu poate accepta separatismul etnic, o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară + peste 14.000 de cetăţeni potrivit recensământului din 2002.

Documentar tradus în engleză

Vorbind despre reorganizarea regiunilor de dezvoltare, conducerea Centrului propune elaborarea unor forme de regiuni de dezvoltare care să aibă în vedere schimbarea raportului majoritate – minoritate în zona Covasna – Harghita.

„Pot fi regiuni administrative în arealul la care ne referim, dar în care schimbarea raportului minoritate – majoritate poate elimina efectele perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională“, a precizat Lăcătuşu.

Documentarul conceput de Centrul de Studii Covasna Harghita a fost prezentat marţi seara în cadrul unei întâlniri a Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita şi a Simpozionului prilejuit de împlinirea a 65 de ani de la eliberarea oraşului Sfântu-Gheorghe.

Materialul va fi tradus şi în limba engleză pentru a putea fi folosit ca bază de date pentru orice persoană interesată.

Ana Sidon