Curtea şcolii din comuna Poian a fost practic „inundată” sâmbătă de ape minerale – unele mai sărate, altele mai carbogazificate sau chiar vestitoare de vreme -, dar toate numai bune de gustat sau de folosit ca leac medicinal. La eveniment au participat 20 de localităţi din cele două judeţe – inclusiv trei societăţi de îmbuteliere a apei minerale - Biborţeni, Wega şi Favorit, dintre numeroasele tipuri de apă

Cea de-a treia ediţie a Festivalului Apei Minerale Aquarius a adunat sâmbătă la Poian cele mai diverse şi mai reprezentative ape minerale din Covasna şi Harghita, împreună cu câteva sute de vizitatori.

Curtea şcolii din comuna Poian a fost practic „inundată” sâmbătă de ape minerale – unele mai sărate, altele mai carbogazificate sau chiar vestitoare de vreme -, dar toate numai bune de gustat sau de folosit ca leac medicinal.

La eveniment au participat 20 de localităţi din cele două judeţe – inclusiv trei societăţi de îmbuteliere a apei minerale - Biborţeni, Wega şi Favorit, dintre numeroasele tipuri de apă nelipsind cele din Covasna, Zăbala, Belin, Turia, Micfalău, Biborţeni, Vâlcele, Şugaş Băi, Tuşnad sau Baraolt.

„Am venit cu 5 tipuri de apă minerală din zona Turia - Balvanyos şi o apă plată. Am făcut etichete pentru fiecare, am scos din arhiva Muzeului Geologic din Cluj componenţele chimice şi indicaţiile terapeutice şi am mai găsit o etichetă veche desenată de Kos Karoly, care a proiectat şi Muzeul Secuiesc, am adaptat-o puţin, Diana (zeiţa vânătorii, n.r.) arată altfel în varianta noastră, şi am făcut etichete”, spune primarul din Turia, Daragus Attila, în a cărui comună se găsesc peste 90 de izvoare.

Ceva mai încolo, colegul din Micfalău, primarul Nyaguly Vilmos, se mândreşte cu apa de la alte patru izvoare de apă minerală: Puty, Bedo, Gazsi şi Hunya, despre ultimul spunând că este o redescoperire, întrucât apa lui a fost îmbuteliată până în anul 1916. Acum, autorităţile din Micfalău au reluat demersurile pentru a reîmbutelia această apă medicinală recomandată pentru probleme de stomac.

Concurs de clătite

Şi dacă este vorba de stomac, apele minerale au mers foarte bine cu clătitele. La concursul de preparat clătite sau înscris 10 echipe care au venit cu diverse reţete de clătite sau umpluturi – clătite umplute cu un amestec de caşcaval, tăvălite în făină, ou şi susan şi apoi prăjite din nou în ulei, clătite umplute cu gem de afine, de căpşuni sau cu brânză şi stafide, toate preparate cu apă minerală. Fiecare echipă a ales pentru clătite apa minerală pe care a considerat-o cea mai potrivită, întrucât la final este nominalizată cea mai bună apă minerală pentru clătite.

Cocktailuri cu apă minerală

Printre clătite, multă apă minerală, gogoşi sau pâine cu untură şi ceapă, sau făcut remarcate şi cocktail-urile care au la bază apa minerală. Vizitatorii au stat la coadă să bea „Între două scaune” (apă minerală Matild de Bodoc, vin alb, vin roşu şi un bob de strugure), „Băutura Graţiei Glorioase“ – un cocktail din apă minerală Gloria de Arcuş, vin alb şi neapărat o strigătură glorioasă, „Bufniţa acostează Păunul” – apă minerală Bufniţa de Tuşnad şi apă minerală Păun de Zăbala; sau „Dreapta de Zăbala” – apă minerală din izvorul Venus din Poian şi apă minerală Împuţită din Sf.Gheorghe (de la izvorul Puturosul/Împuţitul, n.r.). În afară de ape minerale, printre cei prezenţi au putut şi remarcaţi şi un dogar din comuna Ghelinţa, Szoke Tibor, care le-a arătat vizitatorilor la faţa locului cum se fac butoialele din lemn, sau un meşter în lut, la care copiii au format cozi lungi pentru a avea şansa să modeleze câte un ulcior sau o farfuriuţă.

Cu ocazia Festivalului, vizitatorii au putut participa şi la un tur al vechii fabrici de îmbuteliere din comuna Poian, cunoscută pe vremuri pentru apa foarte bună. Potrivit legendei, izvorul din Poian fusese descoperit de un vânător, iar satul s-a mutat după izvor.

Fabrica ce îmbutelia încă din anul 1892 se află însă în paragină, fiind achiziţionată recent de un localnic, Domokos Arpad, care ar vrea să investească în apropiere într-o nouă fabrică prin care să valorifice apa de aici.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, prezent la eveniment, Festivalul Aquarius îşi propune să popularizeze cât mai mult această bogăţie a Ţinutului Secuiesc care este apa minerală, respectiv de a face cunoscute apele şi izvoarele din această zonă, precum şi oamenii care se ocupă de îmbuteliere şi promovare.

Organizatorii ediţiei din acest an au fost Asociaţia pentru Turism Covasna, CJ Covasna şi CJ Harghita.

Ana Sidon