Evenimentul de la Covasna s-a bucurat de prezenta ÎPS Ioan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei

Larg dezbătută, educaţia ecologică este considerată de mare actualitate şi importanţă. Acest fapt reiese şi din multitudinea de definiţii şi lucrări teoretice dedicate educaţiei ecologice. Cu toate acestea, ea continuă să fie abordată mai degrabă ca o disciplină aparte, opţională, neintegrată în programa şcolară, fără corelaţie cu alte materii şi cu o ofertă redusă în ceea ce priveşte aplicabilitatea în viaţa de zi de zi. Deşi ca termen este din ce în ce mai cunoscut, educaţia ecologică este văzută, mai degrabă, ca un domeniu separat şi nu ca o necesitate permanentă a vieţii noastre cotidiene.

Inspectorul şcolar pentru învăţământul preşcolar Adriana Mihalache, şi educatoarele din judeţul Covasna s-au hotărât să schimbe această idee şi în cadrul manifestărilor „Zilelor Educaţiei Preşcolare” au organizat Simpozionul Judeţean de Creativitate Pedagogică cu tema „Cea mai verde grădiniţă”. Scopul simpozionului a fost acela de a împărtăşi din experienţa acumulată şi a cunoaşte exemple de bună practică în ceea ce priveşte educaţia ecologică atât din judeţ, cât şi pe plan naţional şi internaţional. La lucrările Simpozionului a participat şi inspectorul şcolar general adjunct prof. Rădiţa Palela.

Anul acesta Simpozionul a fost organizat de către educatoarele din zona Covasna, în incinta hotelului Bradul din Covasna. În foaierul hotelului a fost organizată o expoziţie cu lucrări executate din materiale reciclabile, ca dovadă de netăgăduit a imaginaţiei, creativităţii şi muncii neobosite a educatoarelor şi copiilor cărora acestea le călăuzesc paşii.

ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, şi-a făcut timp si ne-a adresat un cuvânt de învăţătură care ne-a emoţionat dar în acelaşi timp ne-a dat aripi de a înainta prin vâltoarea grijilor cotidiene.

Educatoarea Smărăndiţa Sukösd a bucurat sufletele celor prezenţi cu un program artistic susţinut de către copiii preşcolari îmbrăcaţi în ţinute realizate din materiale reciclabile.

Pe parcursul desfăşurării evenimentului, educatoarele din judeţ au prezentat materiale de o mare valoare educativă, demonstrând încă o dată că aceşti dascăli susţinuţi din toate puterile de inspectorul şcolar Adriana Mihalache, sunt printre cei mai buni din ţară. Materialele prezentate au demonstrat că rolul crucial al educaţiei ecologice este din ce în ce mai recunoscut, ceea ce reiese şi din creşterea numărului de lucrări teoretice şi materiale practice realizate, pentru a facilita dezvoltarea sa şi atingerea scopului de a avea o populaţie informată privind problemele de mediu, conştientă de implicaţiile acţiunilor sale şi doritoare de a menţine mediul înconjurător într-o stare favorabilă generaţiilor următoare. Misiunea educaţiei ecologice este formarea gândirii ecologice, care să includă o atitudine clară şi critică cu privire la problemele de mediu şi formarea de comportamente corespunzătoare acestei atitudini, care, în judeţul nostru sunt din ce în ce mai vizibile.

Din activităţile Simpozionului s-au desprins câteva concluzii ce vor sta la baza activităţilor viitoare din grădiniţele judeţului. În condiţiile în care aproximativ jumătate din populaţia globului trăieşte în mediul urban, importanţa naturii şi elementelor naturale asupra sănătăţii şi bunăstării oamenilor a devenit obiectul a numeroase studii, dar şi a acţiunilor educative cu conţinut ecologic. Din acestea reiese că simpla posibilitate de a explora natura în aer liber are beneficii deosebite asupra formării copiilor atât pentru cei din mediul urban, cât şi pentru cei din mediul rural.

O altă concluzie importantă a simpozionului a fost că influenţa pe termen lung şi posibilele efecte pozitive ale experienţelor din natură asupra formării de indivizi dedicaţi cauzei protecţiei mediului este una dintre direcţiile pe care trebuie să meargă educaţia ecologică la vârsta preşcolară. În urma activităţilor cu conţinut ecologic susţinute de educatoarele din judeţul nostru s-a demonstrat că începând de la simpla joacă cu frunze, fructe, până la colectarea acestora sau posibilitatea de a avea în îngrijire un animal în perioada copilăriei, contactul cu natura şi cu elemente naturale influenţează cunoştinţele din domeniul protecţiei mediului acumulate până la vârsta adolescenţei.

Cea mai importantă concluzie a fost, însă, cea conform căreia datorită naturii transdisciplinare a ecologiei, educaţia ecologică facilitează dezvoltarea unei gândiri complexe, implicând şi un puternic efect social, solicitând o mai bună comunicare între oameni, între generaţii diferite, între oamenii de ştiinţă şi publicul larg, având totodată şi o importantă dimensiune etică.

Deşi mulţi dintre locuitorii judeţului nostru nu au avut cunoştinţă de acest eveniment, ajuns la a VII-a ediţie, educatoarele – această mână de dascăli devotaţi ai ţinuturilor covăsnene, au demonstrat că sunt conştiente de importanţa pe care educaţia preşcolară o are pentru dezvoltarea ulterioară a indivizilor, ca membri activi şi utili ai societăţii.

Educatoarele s-au impus şi pe plan naţional prin activităţile organizate, bucurându-se în prezent de respectul tuturor celor care au aflat de eforturile lor. Suntem convinse că ecourile Simpozionului vor răzbate până la urechile autorităţilor care pot contribui la îmbunătăţirea activităţilor din grădiniţe şi la susţinerea morală a acestor dascăli.

Profesor învăţământ preşcolar,

Simona Oana Ursăciuc

GPP Nr.2 Covasna