Sâmbătă, 5 septembrie, a avut loc festivitatea de inaugurare a Castelului Mikó din Olteni, proaspăt restaurat. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste opt sute de participanți, care au celebrat deschiderea celei mai noi secții a Muzeului Național Secuiesc — Muzeul Ecvestru Secuiesc —, amenajată în incinta clădirii monument istoric. 

„Ne bucurăm enorm că putem sărbători astăzi împreună: de acum, Castelul Mikó din Olteni aparține tuturor, pentru că se arată, în sfârșit, în toată splendoarea sa, marelui public” – a declarat, în discursul de deschidere, Tamás Sándor. Președintele Consiliului Județean Covasna a adăugat: „Nu este vorba doar despre un monument istoric și nu este vorba doar despre un castel – este istoria vie a întregii zone. Am muncit ani de zile ca să ajungem până aici. Le mulțumim tuturor celor care au bătut măcar un cui în această curte, pentru ca această bijuterie a istoriei noastre să poată străluci din nou.” 

Ridicat în anul 1827 de contele Mikó Miklós, castelul, construit stil clasicist, a fost naționalizat de regimul comunist în 1952, ultimii săi proprietari, familia Schmutzler, fiind deposedați de avere. În perioada comunistă, clădirea a servit drept sediu și depozit al gospodăriei colective, a găzduit tabere de pionieri, iar mai târziu a funcționat ca școală ajutătoare pentru copii defavorizați. 

După căderea regimului comunist, moștenitorii lui Emil Schmutzler, stabiliți în Germania, au solicitat retrocedarea castelului și au devenit proprietarii de drept ai acestuia în anul 2007, oferindu-l ulterior spre cumpărare autorităților locale. 

În prezent, castelul se află în proprietatea comună a Consiliului Local Bodoc și a Consiliului Județean Covasna, fiind achiziționat de către acestea în anul 2014. Dimensiunea uriașului efort de restaurare a fost ilustrată de primarul comunei Bodoc, Fodor István, care a evocat starea critică în care se afla clădirea înainte de intervenție: „Acoperișul monumentului istoric de categoria A se prăbușise, grinzile căzuseră în interiorul sălilor, pardoseala fusese distrusă de infiltrații, ușile și ferestrele erau sparte, iar picturile murale din secolul al XIX-lea fuseseră acoperite cu var și vopsea.” 

Castelul Mikó pe Ruta curiilor din Transilvania

Lucrările de reabilitare, derulate în perioada 2023–2026, au fost finanțate de Uniunea Europeană prin PNRR și din bugetul Consiliului Județean Covasna. Deoarece lucrările au adus provocări și costuri mult mai mari decât cele estimate inițial, Consiliul Județean Covasna a asigurat, pe lângă fondurile nerambursabile, o cofinanțare de 11,7 milioane de lei, valoarea totală a renovării ajungând la 20 de milioane de lei. 

În cadrul acestor intervenții a fost restaurată fațada clasicistă, s-au consolidat elementele structurale și s-au salvat picturile murale unice din secolul al XIX-lea, fiind totodată modernizate spațiile interioare și creată o infrastructură muzeală modernă. Astfel, castelul nu doar că a fost salvat ca monument de arhitectură, ci se și integrează în circuitul cultural regional ca punct de reper pe Ruta curiilor din Transilvania — unul dintre cele 12 trasee turistico-culturale create la nivel național. 

Particularitatea castelului renovat constă și în faptul că este amplasat pe ruinele unui castru roman, a cărui structură a fost identificată cu certitudine atât prin cercetările lui Zoltán Székely din 1947, cât și prin săpăturile arheologice din 2025–2026. Clădirea în stil clasicist-empire, cu acoperiș mansardat de tip francez, fațadă simetrică și interioare bogat decorate, își întâmpină vizitatorii într-un cadru deosebit. Într-una dintre aripile care pornesc din sala centrală pot fi admirate picturile murale din secolul al XIX-lea, în timp ce în cealaltă aripă a fost amenajată expoziția dedicată vieții nobiliare ecvestre secuiești. 

O tradiție a culturii ecvestre

Expoziția Muzeului Ecvestru Secuiesc prezintă istoria familiei Mikó, evoluția construcției castelului și funcțiile sale inițiale, universul obiectelor din apartamentele de domni și doamne, moștenirea celebrei herghelii din Olteni și a liniei de sânge Trakehner, transformarea castelului de către Emil Schmutzler în secolul al XX-lea și activitatea sa ecvestră, precum și cele mai noi rezultate ale cercetărilor arheologice privind castrul roman. Muzeul acordă o atenție specială continuității tradițiilor ecvestre din Olteni: moștenirea hergheliei este păstrată și astăzi în localitate, fiind întruchipată de armăsarul Szemafor Széltoló, reprezentant al liniei de sânge Kisbér-Trakehner, readus recent pe domeniul Mikó. 

„Se pune întrebarea: de ce tocmai Muzeul Ecvestru Secuiesc? Pentru că, pe lângă agricultură, creșterea cailor a avut un rol important la curtea nobiliară – familia Mikó era cunoscută pentru creșterea cailor încă din perioada Principatului Transilvaniei. Armăsarul Lotse, provenit din herghelia de la Olteni a lui Emil Schmutzler, a ajuns în 1931 la Kisbér, unde a fost recunoscut ca armăsar pepinier sub numele Lobogó. Prin el, creșterea cailor de pe domeniul Mikó de la Olteni se înscrie în rețeaua de creștere și ameliorare Trakehnen–Kisbér, de importanță europeană. Am adus înapoi linia de sânge a armăsarului Lotse, plecat în 1942, și iată răspunsul la întrebarea de ce inaugurăm astăzi un muzeu ecvestru. Am salvat castelul și l-am transformat într-un loc ce poate fi vizitat” – a subliniat Fodor István, primarul comunei Bodoc. 

În completarea acestei perspective istorice, Vargha Mihály, directorul Muzeului Național Secuiesc, a evidențiat rolul turistic și comunitar pe care noul muzeu îl va avea în regiune: „Muzeul Ecvestru Secuiesc poate deveni unul dintre punctele forte ale zonei din punct de vedere turistic: nu există multe locuri asemănătoare în Bazinul Carpatic. Se potrivește secuimii, regiunii, castelului, ai cărui foști proprietari au fost, la rândul lor, oameni iubitori de cai. (...) Acest castel, împreună cu grădina sa, depășește deja destinația sa inițială, aceea de reședință a unei familii nobiliare și poate deveni o adevărată «agora», care construiește comunitate și leagă relații umane.” 

La evenimentul de sâmbătă a participat Corul de Cameră Reformat din Bodoc, dirijat de Deák Kincső. Tamás Mária, reprezentantă a comunității locale, a vorbit în numele acesteia despre puterea locurilor natale, despre legătura strânsă a localnicilor cu această zonă, cu limba maternă și cu identitatea națională maghiară. Momentul solemn de binecuvântare a fost susținut de preotul reformat din Bodoc, Roth Levente.

După seria de discursuri, oaspeții au avut ocazia să admire doi cai reprezentativi din herghelia domeniului Mikó: armăsarul semisânge de Kisbér, Szemafor Széltoló (născut în 2008 la Herghelia de Stat Szilvásvárad, ultimul armăsar reproducător al liniei campioane mondiale de Kisbér, readus recent la Olteni), precum și pe Móka, un armăsar lipițan din linia Maestoso, care a participat la un campionat mondial desfășurat în Franța. Programul a continuat cu o demonstrație de atelaje, susținută de echipajul de cai sportivi olandezi al lui Bartha Eduárd, precum și cu atelajul din linia Incitato al hergheliei din Olteni, mânat de iepele Imola și Irén.

În continuare, istoricul Csáki Árpád și muzeograful Kinda István, curatorul Muzeului Ecvestru Secuiesc, au ghidat invitații într-un tur al expoziției. În pivnița castelului a fost proiectat filmul italian Vita mia („Viața mea”), turnat parțial chiar la Castelul Mikó din Olteni. La proiecție au fost prezenți regizorul Edoardo Winspeare și actrița Celeste Casciara, care au participat la o sesiune de discuții moderată de Szebeni Zsuzsanna, directoarea Institutului Liszt din Sfântu Gheorghe, cu acompaniamentul la pian al lui Mátyás Attila, elev al Școlii Populare de Artă.

Consiliul Județean Covasna, Primăria Comunei Bodoc și Muzeul Național Secuiesc au ca obiectiv comun transformarea Castelului Mikó din Olteni și a Muzeului Ecvestru Secuiesc într-unul dintre punctele turistice și culturale de referință ale județului și ale întregii Transilvanii.

Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna