Unul dintre cei mai activi şi creativi matematicieni din zilele noastre, John Horton Conway, autorul Jocului Vieţii, cu numeroase realizări în domenii diverse ale matematicii şi fizicii, a fost victima virusului ucigaş Coronavirus. Lasă în urma lui nu doar Jocul Vieţii, ci şi un număr impresionant de articole, cărţi şi amintiri.

Pe 11 aprilie 2020, la 82 de ani, s-a stins din viaţă John Horton Conway, matematician de origine britanică, profesor emerit la prestigioasa universitate Princeton. În iunie 2019 am avut prilejul să petrec două săptămâni la Princeton, la Institute of Advanced Studies, pentru un proiect de mecanică cuantică, şi, cu acest prilej, l-am cunoscut pe Simon Kochen, care împreună cu Conway au publicat un articol extrem de interesant despre liberul arbitru şi mecanica cuantică; nu am reuşit să îl întâlnesc pe Conway (mi-au spus că nu se simţea prea bine). Însă faptul că acest matematician plin de energie, imaginaţie şi curiozitate pe lângă minunatele descoperiri pe care le-a făcut în domeniul matematicii, de la polinoame la teoria grupurilor, a publicat un articol despre liberul arbitru care se bazează pe existenţa sau nu a variabilelor ascunse în mecanica cuantică demonstrează cum pentru Conway nu existau subiecte interzise sau care să nu-l intereseze. M-am consolat la Princeton mergând la cafeneaua pe care o frecventa Conway – Small World caffee, unde mi-au spus că îl puteai întâlni des dimineaţa discutând şi expunându-şi ultimele idei. Din păcate nu l-am întâlnit şi nu voi mai avea prilejul să-l întâlnesc în mod direct – totuşi, cum studiile mele de mecanică cuantică, un experiment care încearcă să captureze semnale ale unei teorii „dincolo” de mecanica cuantică actuală (modele de colaps) au la rândul lor legătură cu articolul lui Conway şi Kochen despre liberul arbitru îl voi mai întâlni aşa cum poate i-ar fi plăcut: un Conway jucăuş, care mai are încă multe de spus şi multe demonstrat.

Ce ar putea fi spus despre Conway? A lucrat în atâtea domenii, de la jocuri, la teoria nodurilor, de la polinoame la mecanica cuantică, încât este greu de ales. El este descoperitorul Monstrului – un grup cu un număr monstruos de simetrii, dar şi cel care a editat Atlasul Grupurilor finite, un fel de biblie a matematicii în care sunt cuprinse toate grupurile simple cunoscute.

Poate însă Conway este cunoscut, mai ales de public, prin aşa-numitul Joc al Vieţii (Game of Life), la care a ajuns în încercarea de a răspunde la întrebarea: poate să ia naştere viaţa în mod spontan din haos? Răspunsul lui Conway este Jocul Vieţii – o serie de reguli extrem de simple ale unui joc care poate genera scheme care se autoreproduc şi evoluează precum viaţa. Pentru cine este interesat de acest joc, se poate juca chiar şi pe o foaie de hârtie cu pătrăţele, cu boabe de orez, dar şi pe telefoanele celulare sau pe computere, şi chiar şi la ora actuală se descoperă noi scheme de „viaţă informatică” care evoluează şi se autoreproduce, mai multe informaţii se pot găsi la aici şi cine are timp, mai ales în această perioadă de carantină, se poate distra căutând noi scheme de viaţă.

Conway ne-a lăsat deci o moştenire extrem de bogată, un jucăuş curios care a publicat articole cu 73 de coautori: mulţi dintre aceştia sunt matematiciani faimoşi, însă alţii deloc – Conway a lucrat cu ei mânat de curiozitate, aşa cum şi-a petrecut întreaga viaţă – construind obiecte simetrice cu care îşi împânzea biroul dar şi construind mental grupuri într-un număr enorm de extradimensiuni.

COVID-19 continuă să ucidă mii de oameni zilnic, şi printre aceştia se află şi creatorul Jocului Vieţii. Coronavirus, cea mai simplă formă de viaţă necelulară, l-a luat dintre noi.

Va continua însă prin ideile lui să supravieţuiască, iar eu îl voi întâlni de fiecare dată când prin studiile mele de mecanică cuantică mă voi atinge de liberul arbitru imaginat de Conway.

Drum bun maestre!

Pentru mai multe informaţii recomand minunata carte care i-a fost dedicată de Siobhan Roberts, biografia Genius at play.

[Articol scris de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Costea, profesor la Colegiului Naţional “Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe]