Instanţa supremă a decis, marţi, ca Beke Istvan să rămână în arest la domiciliu, aşa cum singur şi-a dorit, în timp ce a respins cererea presupusului său complice, Szocs Zoltan, de a fi cercetat sub control judiciar în dosarul în care sunt judecaţi pentru „tentativă la atentat contra unei colectivităţi“. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, potrivit News.ro.

În faţa judecătorilor, avocatul lui Beke Istvan a cerut ca acesta să fie judecat în continuare în arest la domiciliu deoarece „doreşte să fie aproape de soţia sa şi de cei doi copii ai săi“.

Apărătorul a susţinut că Beke s-a îmbolnăvit în cele şapte luni de arest preventiv, în timp ce inculpatul a arătat, în ultimul cuvânt, că „a fost o teroare şi un coşmar pentru mine perioada arestului. M-am întâlnit cu nişte oameni care s-au comportat urât faţă de mine“.

Beke a mai spus că presa a făcut din el o problemă naţională, fiind recunoscut de ceilalţi deţinuţi, care s-au comportat necorespunzător faţă de el.

Celălalt inculpat, Szocs Zoltan, a cerut să fie judecat sub control judiciar deoarece vrea să se întoarcă la îndeletnicirea sa principală, aceea de agricultor şi să aibă cu ce-şi întreţine familia.

Tot el a mai vrut să fie lăsat să se ducă la stomatolog între 3 şi 7 august. După deliberări, instanţa a decis ca Szocs să rămână, în continuare, în arest la domiciliu.

Pe 19 mai 2016, Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, în judeţul Covasna, dosarul fiind judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Szocs Zoltan este judecat pentru instigare la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi şi instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, iar Beke Istvan Attila pentru tentativă la cele două infracţiuni.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începând din 2014, în România a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ - HVIM de a iniţia acţiuni violente cu scopul de a materializa obiectivele autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste, respectiv refacerea „Ungariei Mari“.

(digi24.ro)