Comunicarea este un element esențial al vieții sociale. Noi, oamenii, schimbăm constant informații între noi, pentru a ne conecta, a învăța și a înțelege mai bine lumea din jur. Totuși, nu orice schimb de informații este obiectiv și util. Uneori discuțiile noastre alunecă în zona bârfei. Care este diferența între bârfă și transmiterea unor informații?

Să începem prin a delimita cele două concepte: dacă informația este un set de date, fapte sau cunoștințe transmise într-un mod clar și obiectiv, bârfa este o formă de comunicare care implică discutarea despre alte persoane, fără ca acestea să fie prezente. Comunicarea unei informații are un caracter obiectiv, nefiltrat și nedenaturat de noi (în măsura în care acest lucru este posibil), iar bârfa poate varia de la o simplă relatare, la o denaturare a adevărului, având adesea un caracter speculativ sau negativ.

Probabil că într-o formă sau alta cu toții cunoaștem aceste diferențe dintre transmiterea unei informații și momentele în care bârfim și, mai mult decât atât, știm cumva că bârfa nu ne aduce cinste.

De ce continuăm să bârfim?

Există mai multe motive pentru care oamenii bârfesc, unul dintre cele mai importante motive reprezintă împlinirea unei nevoi atât de profunde și importante pentru noi, oamenii: simțim că aparținem. Momentul în care punem pe cineva într-o lumină proastă coincide cu aprobarea celui față de care bârfim. Ne simțim înțeleși, conectați, uneori chiar ventilăm emoțional față de persoana cu care vorbim (poate de rău) despre subiectul nostru. Bârfa creează sentimentul unei legături sociale și poate întări conexiunea dintre interlocutori.

Uneori, nesiguranța propriei persoane dispare atunci când aflăm că și altora le merge rău. Putem simți că ne reglăm statutul social, profesional etc. în momentul în care aflăm că nici alții nu o duc prea bine. Discutarea problemelor altora ne poate oferi un sentiment de ușurare sau superioritate, ajutând temporar la creșterea încrederii în sine.

Cu siguranță că omul este o ființă plină de curiozitate, prin urmare ascultarea unei bârfe satisface nevoia noastră de noutate și rupe monotonia, mai ales atunci când vorbim despre un subiect puternic încărcat din punct de vedere emoțional.

Există în fiecare dintre noi o dinamică inconștientă a nevoilor proprii, a conștientizării propriei persoane. Avem cu toții un anumit nivel de autocunoaștere și nesiguranță. Toată această dinamică complexă ne cere să aducem la nivel de comportament trăirile noastre emoționale, pentru ca, mai apoi, să ne eliberăm. De aceea plângem când suntem triști, sărim de pe scaun de bucurie, sunăm un prieten când avem nevoie să ventilăm emoțional. Este normal să simțim să ne îndeplinim nevoile.

Sănătos este să avem grijă la felul în care le îndeplinim, pentru că bârfa nu ajută pe nimeni, cu nimic, pe termen lung. Ne simțim conectați, plini de adrenalină și curioși pe moment, în schimb reversul medaliei este faptul că bârfa scoate din context omul respectiv. Fiecare om are sensul său, motivul său (pe care îl conștientizează sau nu) pentru care are un anumit comportament.

Bârfa ne îndepărtează de exercițiul sănătos de creștere a nivelului de inteligență emoțională, respectiv ne îndepărtează de înțelegerea celorlalți fără critică și judecată. Există, deci, variante mai sănătoase de a ne îndeplini nevoia de apartenență, de validare. Putem reduce stresul și monotonia din traiul cotidian prin metode mai sănătoase. Ne putem uita onest la nivelul de încredere pe care îl avem în propria persoană și putem face pași înspre o mai bună relație cu propria persoană.

Maturizarea emoțională înseamnă traiul în grădina proprie, dorindu-i mereu binele vecinului.

Psiholog Ioana Obreja