A fost rânduit în cinstea postului de 40 de zile al Domnului nostru Iisus Hristos (Ev. Matei 4,2). Este de origine apostolică (adică a fost respectat, chiar dacă sub o formă puţin diferită, din timpul Sfinţilor Apostoli), fiind divizat în două perioade: postul celor 40 de zile (patruzecimea) şi „Săptămâna Patimilor” (din Duminica Floriilor până în Sâmbăta Paştilor).

Este cel mai aspru post din cele patru posturi mari de peste an (comparativ cu cel al Naşterii Domnului, al Adormirii Maicii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli), cu doar două zile în care avem dezlegare la peşte (valabile pentru cei ce au ţinut post până atunci), şi ziua de prăznuire a Bunei Vestiri (25 martie) şi cea a Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Obligativitatea lui a fost instituită prin Canonul 5 al Sfinţilor Apostoli şi Canonul 5 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325).

Îndemnăm pe fiecare creştin să intensifice în această perioadă rugăciunea şi studiul duhovnicesc (recomandăm în acest sens cartea părintelui Alexander Schmemann, „Postul cel Mare”), şi să participe la slujbele specifice acestei perioade, adică Liturghia darurilor mai înainte sfinţite (în timpul săptămânii, pe tot parcursul Postului Mare, cu excepţia zilelor de luni şi marţi din prima săptămână, şi a zilelor de joi şi vineri şi Săptămâna Mare), Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (luni, marţi, miercuri şi joi din prima săptămână; miercuri din săptămâna a cincea a Postului) şi Deniile din Săptămâna Mare.

În ceea ce priveşte postul înţeles strict sub aspect alimentar, rânduiala Bisericii Ortodoxe este aceea de a se posti din prima până în ultima zi a acestei perioade. Întrucât există şi excepţii de la această regulă, datorate fie neputinţei (bătrâni, bolnavi, copii), fie programului şi a mediului de lucru, se cuvine să cerem sfatul duhovnicului nostru în stabilirea modului personal în care va trebui să postim, preotul ţinând cont în acordarea acestei dezlegări de principiile enumerate anterior. Este foarte important de reţinut faptul că această dezlegare se acordă individual (după o atentă analiză din partea preotului duhovnic a motivelor invocate de credincios), de aceea este interzisă preluarea acestei „reţete duhovniceşti” de fiecare după bunul său plac, tot aşa după cum nu ne tratăm bolile trupeşti folosind aceeaşi reţetă eliberată de un medic în legătură directă cu afecţiunea altuia.

Pentru a evita transformarea postului într-o simplă dietă (chiar dacă consumarea alimentelor de post aduce şi acest beneficiu), este indispensabilă corelarea lui cu abţinerea (mai mult decât de obicei) de la păcatele săvârşite cu gândul, cuvântul şi fapta.

Vom reveni cu detalii referitoare la modul corect de postire, precum şi la prezentarea importanţei mărturisirii (spovedaniei) şi a împărtăşirii în această perioadă.

De asemenea vom anunţa în fiecare număr de vineri al „Observatorului de Covasna” unde şi când se va săvârşi Taina Sfântului Maslu de obşte în parohiile aparţinând Protopopiatului Ortodox Român Sfântu Gheorghe, pentru a avea posibilitatea de a participa la această rânduială a Bisericii spre (re)dobândirea sănătăţii trupeşti (în funcţie de credinţa fiecăruia).

Pr. Cristian Groza