Pentru a înțelege de ce un scandal din județul Vrancea a provocat atâta agitație și în județul Covasna, trebuie să privim dincolo de actele oficiale. Legătura este simplă. Firma Vetmedan SRL, care deține adăpostul de la Suraia din județul Vrancea, a fost angajată de nouă primării din județul Covasna pentru a lua câinii de pe străzi. Autoritățile locale s-au limitat la semnarea unor contracte de prestări servicii. În tot acest timp, asociația Justice for Animals din județul Covasna a urmărit pas cu pas ce se întâmplă, de fapt, cu animalele ridicate din comunitățile noastre. Voluntarii au oferit primăriilor soluții concrete pentru a opri problema de la sursă, însă edilii au ignorat complet toate aceste propuneri.

Povestea a ieșit la lumină în urma experienței trăite de o localnică din Reci, Nicoleta Paciu. Pe 4 noiembrie 2025, firma Vetmedan a ridicat șapte câini din zona lacului din localitate. Printre aceștia se aflau trei animale sterilizate și microcipate prin resursele asociației covăsnene Justice for Animals. 

Nicoleta ne-a descris cursa contra cronometru pentru recuperarea animalelor dintr-un loc care, din spusele ei, pare desprins dintr-un scenariu de groază. Femeia ne-a povestit că, după un drum de trei ore și alte câteva petrecute în așteptare pe marginea drumului național, voluntarii au ajuns în cele din urmă la sediul adăpostului din Vrancea și au recuperat câinii.

Un adevărat abator în mijlocul pustietății

Femeia descrie locația ca un loc izolat, pe malul unui râu, unde patrupezii erau ținuți în condiții de supraaglomerare. Potrivit acesteia, izolarea adăpostului pare calculată pentru ca eutanasierea animalelor care nu sunt adoptate în termen de trei săptămâni să se desfășoare în liniște, departe de ochii publicului.

Câinii preluați de hingheri au fost aduși înapoi în județ, însă au avut nevoie de îngrijiri medicale urgente. 

„Câinii recuperați erau subnutriți, sufereau de tuse de canisă, iar unul dintre ei fusese operat și aproape a murit din cauza unei castrări neprofesioniste. L-am tratat timp de mai multe zile pentru a-l ține în viață”, ne-a spus Igyártó Nándor, președintele asociației Justice for Animals.

Nándor acuză direct primarii de lipsă de empatie și de interes față de viața animalelor. 

„Toți primarii din județul Covasna știu cum acționează aceste firme. Nu îi interesează. Mai mult, sunt mulți primari care sunt ei înșiși vânători, așa că, în multe cazuri, curmarea vieții unui animal este o plăcere pentru ei. Ce să ne așteptăm de la acești primari? Ei nu sunt de partea evoluției și a schimbării, ci de partea vechilor obiceiuri înrădăcinate. Este regretabil că cetățenii aleg astfel de edili”, ne-a mai spus acesta. 

Soluții propuse, răspunsuri inexistente

Justice for Animals susține că a oferit autorităților soluții concrete încă din iunie 2024, dar nu a primit niciun răspuns de la nicio instituție, primării, Consiliul Județean sau Prefectură. Igyártó Nándor explică faptul că problema nu se rezolvă prin ridicarea câinilor, ci prin controlul sursei, iar acolo unde legea nu este respectată, Poliția Animalelor trebuie să intervină.

„Este necesară verificarea tuturor deținătorilor de câini din comună, deoarece câini de stradă nu sunt născuți de norișori, ci de alți câini, majoritatea având stăpân. Comuna nu este atât de mare. În câteva luni, în cel mai rău caz în câțiva ani, deținătorii de animale pot fi monitorizați. Această inițiativă trebuie lansată de autoritățile locale”, transmite acesta într-o postare pe Facebook. 

Totuși, asociația consideră că primarii evită aceste măsuri legale de teamă să nu piardă voturile cetățenilor care refuză să intre în legalitate. Astfel, autoritățile preferă să fie complici ai deținerii iresponsabile și plătesc, în schimb, sume uriașe unor firme de tipul Vetmedan SRL.

Acest caz ridică mari semne de întrebare asupra modului în care tratăm animalele și în care sunt cheltuiți banii publici. Așa cum am arătat în materialul anterior, nouă primării din județ au semnat contracte cu firma din Vrancea pentru a scăpa de câinii de pe străzi.

Poliția din Vrancea verifică acum acuzații grave de schingiuire și ucidere, iar noi rămânem momentan cu întrebarea: de ce au ales edilii noștri să trimită animalele la 150 de kilometri distanță și au ignorat complet soluțiile și avertismentele asociației covăsnene Justice for Animals?