ACTUALITATE 17 martie 2010

Arhivele Naţionale vor restaurarea Cimitirului Eroilor din Sfântu-Gheorghe

de Covasna Media | 1190 vizualizări
18mar2010-cimitirServiciul judeţean al Arhivelor Naţionale Covasna intenţionează să introducă în circuitul public Cimitirul Eroilor aflat în incinta Cimitirului comun din Sfântu Gheorghe. Potrivit documentelor şi evidenţelor aflate la Arhivele Naţionale Covasna, în Cimitirul eroilor din Sfântu Gheorghe se află înhumaţi militari din Armata austro-ungară, căzuţi în primul război mondial; 90 dintre aceştia au morminte individuale, iar 114

18mar2010-cimitirServiciul judeţean al Arhivelor Naţionale Covasna intenţionează să introducă în circuitul public Cimitirul Eroilor aflat în incinta Cimitirului comun din Sfântu Gheorghe.

Potrivit documentelor şi evidenţelor aflate la Arhivele Naţionale Covasna, în Cimitirul eroilor din Sfântu Gheorghe se află înhumaţi militari din Armata austro-ungară, căzuţi în primul război mondial; 90 dintre aceştia au morminte individuale, iar 114, ale căror nume au fost identificate, se află în cripta (osuarul) aflată sub monumentul central.

Uitat, ocolit şi ignorat

Considerând că respectivul cimitir a fost uitat, ocolit şi ignorat de către autorităţi, Arhivele Naţionale, alături de Asociaţia „Cultul Eroilor” şi Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, doresc să redea oraşului respectivul cimitir, astfel încât acesta să fie preţuit pentru ceea ce simbolizează. Mai exact, apelând la consilierii judeţeni şi cei locali, se doreşte ca Cimitirul Eroilor să dobândească un statut cuvenit, în care să fie îngrijit şi considerat un punct important în diverse manifestări tematice, cum ar fi cele de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului).

„Cimitirul nu este împrejmuit, iar câteva din crucile individuale au dispărut. Monumentul amplasat în centrul cimitirului este deteriorat, cu inscripţiile şi însemnele originale lipsă, cu o inscripţie inserată după cel de-al Doilea război mondial, referitoare la Horthy, aproape ilizibilă. După decembrie 1989, în marginea vestică a cimitirului au fost amplasaţi trei stâlpi funerari, în memoria unor militari din zonă, căzuţi în luptele din cel de-al doilea război mondial.

Cimitirul nu a fost şi nu este cuprins în programul manifestărilor comemorative organizate de Ziua Eroilor, sau cu alte prilejuri asemănătoare şi am dori să schimbăm acest lucru”, a declarat consilierul superior din cadrul Arhivelor Naţionale, Ioan Lăcătuşu.

Cimitir vechi de aproape 90 de ani

Potrivit acestuia, în urma cercetării documentelor din Fondul arhivistic Primăria oraşului Sf. Gheorghe 1919-1940, s-a descoperit că Cimitirul a fost amenajat de către Societatea „Cultul Eroilor”, cu sprijinul Primăriei Sfântu Gheorghe, cel al Prefecturii judeţului Treiscaune şi al Garnizoanei militare Sfântu Gheorghe, între anii 1921-1935.

„Este datoria noastră, a tuturor, să ne îngrijim de reabilitarea Cimitirului Eroilor, de repararea şi restaurarea crucilor, obeliscului şi împrejmuirii, şi mai ales de includerea sa în programele manifestărilor de cinstire a eroilor, cu participarea reprezentanţilor tuturor cultelor din municipiu şi cu invitarea reprezentanţilor diplomatici ai ţărilor ai căror ostaşi îşi dorm somnul de veci aici. Prin originea etnică a militarilor înhumaţi în acest cimitir, prin componenţa celor care au contribuit la amenajarea sa, şi prin reluarea spiritului ecumenic al manifestărilor organizate aici, în perioada interbelică, Cimitirul poate şi trebuie să reprezinte un prilej de trăire în comuniune a tuturor cetăţenilor oraşului şi ai judeţului Covasna, de regăsire sub sceptrul aceloraşi valori creştine şi europene, ale democraţiei şi armoniei interetnice, spre binele comunităţii româneşti şi maghiare deopotrivă”, a explicat Ioan Lăcătuşu importanţa demersului de a readuce în circuitul public şi în atenţia autorităţilor Cimitirul Eroilor.

Soldaţi din toată Europa, înhumaţi la Sfântu Gheorghe

„După actuala configuraţie teritorială a statelor europene, militarii proveniţi din armatele menţionate, înmormântaţi în Cimitirul Eroilor din oraşul nostru erau originari din cel puţin 10 state: România, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Bosnia-Herţegovina, Rusia şi Ucraina, posibil şi din Serbia, Macedonia şi Polonia”, a explicat Ioan Lăcătuşu, arătând că alături de aceştia, în Cimitir se mai află şi alte câteva sute de morminte răzleţe aparţinând militarilor români din Primul război mondial.

Documentele arată că în Cimitirul Eroilor din Sfântu Gheorghe, alături de cimitirele din Poiana Sărată şi Breţcu, odihnesc militari din Baraolt, Teliu, Bicfalău, Micfalău, Bicsad, Cernatul de Jos, Comandău, Zăbala şi alte localităţi. Inscripţiile de pe pietrele funerare din Cimitir poartă nume maghiarizate sau germanizate precum Barbu Janos, Petruska Gyorgy, Baju Janos, Lupu Joakim, Juan Dobos, Jordache Maneo, Kostatyte Muntean, Georg Conduratye, Juon Stemate, Dumitru Deliscan, Nikolaj Nisturesku, Marin Dumitratyie, Pefur Ilie Naczi, Juon Dinka, Grigori Stanku ş.a.

În cimitir sunt înhumate osemintele militarilor răniţi în luptele de pe fronturile din Carpaţii Răsăriteni, din primul război mondial, şi decedaţi în Spitalul de campanie din Sfântu Gheorghe, spital care a funcţionat în clădirea Muzeului Naţional Secuiesc.

Documentele au arătat că în aprilie 1921, în cimitirul orăşenesc se aflau 297 asemenea morminte, fiind cunoscută identitatea a doar 34 dintre acestea. În urma unei extinderi a Cimitirului comun, în anul 1924, s-a delimitat şi atribuit Societăţii „Cultul Eroilor” o parcelă de pământ, în scopul amenajării Cimitirului Eroilor şi ridicării unui monument dedicat celor căzuţi în război. În timp, cimitirul s-a extins şi a fost sistematizat, pe baza schiţelor întocmite de inginerii Kos şi Szasz. În aceste condiţii, osemintele militarilor îngropate pe vechiul amplasament, au fost deshumate şi îngropate în perimetrul noului cimitir al eroilor, atât în morminte individuale, cât şi în cripta peste a fost înălţat obeliscul.

Potrivit unor documentele referitoare la militarii decedaţi în Spitalul de campanie, descoperite ani mai târziu şi evidenţelor păstrate la Arhivă, cei 146 decedaţi între ianuarie 1917 –  iulie 1918 proveneau din armatele Austro-Ungară, Germană, Română, Rusă şi Italiană.

Monica Vajna

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 5

Adaugă comentariu
gigi, 19 martie 2010
Cand a fost ridicat momentul Horty umbla probabil in scutece. Ma intreb care este motivul urii si sovinismului tau pita-gora? Astept raspuns.
oblio, 18 martie 2010
Monumentul este al baiatul lui Horty :)
Bonifaciu, 18 martie 2010
-Cate clase ai absolvit d-le Antonescu, Ion? Nivelul de cultura pe care il arati este de doar pentru 4-5 clase!
pita-gora, 18 martie 2010
Veterani de razboi sau vaduvele lor din armata hortista a amiralului de Balaton primesc pensii dela statul roman si drept rasplata ,conationalii nostri incurajeaza fascismul sub divesele lui forme - citeste integral
antonescu, ion, 18 martie 2010
Lacatusu vrea reabilitarea monumentului lui Horty ??? Asta da stire !!!!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.