Serviciul de Investigaţii Criminale Covasna a înregistrat 34 de cazuri de fraude cibernetice în prima jumătate a acestui an, cel mai mare prejudiciu fiind de peste 300.000 de lei, informează Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

„În primele 6 luni ale anului 2025, la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale au fost înregistrate 34 de cauze privind fraude cibernetice, de cele mai multe ori prejudiciile reclamate de victimele acestor fapte fiind consistente - cel mai mare este de peste 300.000 de lei”, precizează reprezentanţii Poliţiei, într-un comunicat de presă transmis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, infractorii au recurs la tot felul de metode de înşelăciune şi au vizat persoane de toate vârstele şi nivelurile sociale sau profesionale.

Cea mai frecventă metodă implică apeluri telefonice în care infractorii se recomandă drept angajaţi ai unor bănci, susţinând că au identificat „tranzacţii suspecte” sau „vulnerabilităţi” în conturile clienţilor.

„Victima este sunată de către o persoană ce pretinde că este angajată a unei bănci şi este informată că datele sale personale şi bancare au fost compromise. Mai mult, este alertată că o persoană necunoscută s-ar fi prezentat la o agenţie bancară, cu un act de identitate fals, încercând să obţină un împrumut substanţial folosindu-i datele. Pentru „securizarea” conturilor, victima este sfătuită să transfere fondurile sale disponibile într-un cont aşa-zis „sigur”, gestionat de un presupus angajat specializat în securitate bancară al unei bănci cunoscute. După această primă convorbire, victima este contactată de un al doilea apelant, care se recomandă ca fiind exact acel angajat, care reia întreaga poveste, folosindu-se de detalii personale culese de pe internet: nume, loc de muncă, date de contact, informaţii de pe reţele sociale - totul pentru a întări credibilitatea escrocheriei”, se arată în comunicat.

Pentru a convinge victima, infractorii folosesc şi documente false cu antetul şi sigla unor instituţii oficiale, redactate profesionist, cu un ton autoritar şi cu menţiuni despre presupuse reglementări legale, invocând o „acţiune de urgenţă” pentru protejarea fondurilor.

„În final, după ce victima transferă banii, aceasta este apelată din nou, de această dată de către o a treia persoană, care pretinde că este poliţistul responsabil cu ancheta cazului. Scopul acestei ultime convorbiri este de a obţine informaţii suplimentare despre alte conturi bancare, economii sau bunuri ale victimei (...) Toate aceste apeluri sunt efectuate, de regulă, prin tehnologia VoIP (Voice over IP), adică prin reţele de internet, nu prin reţeaua clasică de telefonie. Acest sistem permite mascarea sau falsificarea numărului afişat pe telefonul victimei - ceea ce înseamnă că poate apărea un număr legitim, aparent de la bancă sau chiar de la poliţie, deşi în realitate apelul este generat de oriunde din lume, de pe un server compromis”, menţionează sursa citată.

Poliţiştii precizează că această metodă de operare este posibilă şi din cauza numeroaselor scurgeri de date personale, prin care sunt compromise adrese de e-mail, numere de telefon, CNP-uri, dar şi date financiare, iar infractorii cibernetici corelează aceste informaţii şi le folosesc pentru a construi scenarii credibile, personalizate, care trezesc frică şi presiune asupra victimei.

IPJ Covasna avertizează asupra riscurilor crescânde şi recomandă vigilenţă sporită în protejarea datelor personale şi financiare, iar în caz de înşelăciune sau tentativă, să apeleze de urgenţă 112 sau să depună o plângere la cea mai apropiată unitate de Poliţie.