Autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au lansat un apel către cetăţeni pentru a se implica cu idei în proiectul „Sfântu Gheorghe – Capitala europeană a culturii 2021”, titlu pentru care îşi va depune oficial candidatura în luna octombrie.

Coordonatorii proiectului au ales ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul etnic al municipiului Sfântu Gheorghe, unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Ei şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă a cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii. În opinia lor, programul va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi vor accepta mai uşor identitatea altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o „societate mai deschisă şi mai primitoare”.

„Dorim să facem o candidatură onestă în care să vorbim despre eventualele probleme cu care ne confruntăm. Netrăirea sau neacceptarea identităţii este valabilă peste tot în Europa. Astfel, dorim să ajungem la o soluţie sau măcar la o sugestie de soluţie pentru rezolvarea acestor probleme care sunt valabile la nivel local, dar care pot fi valabile şi la nivel naţional sau european. Juriul va veni în fiecare oraş candidat, se va uita în jur, va vorbi cu oamenii şi ei nu doresc un proiect care să facă reclamă oraşului, ci un program care să fie un instrument în rezolvarea unor probleme prin artă şi cultură”, a declarat Veres Nagy Timea, unul dintre coordonatorii programului.

Potrivit acesteia, municipiul Sfântu Gheorghe va candida pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021” în numele „Ţinutului secuiesc”, fiind susţinut de oraşele Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni din judeţele Covasna şi Harghita.

Primarul municipiului, Antal Árpád, este de părere că Sfântu Gheorghe are câteva atuuri în această competiţie, situându-se pe primele două locuri în ţară la capitolul vitalitate culturală şi alocarea de bani din bugetul local pentru susţinerea instituţiilor de cultură şi programelor culturale. El a făcut un apel către locuitorii oraşului să se implice în acest proiect, exprimându-şi ideile şi opiniile în cursul lunilor mai şi iunie pe platforma programului www.i2021.ro. Un motiv de optimism este şi faptul că există o tendinţă tot mai pronunţată de a se acorda acest titlu oraşelor mici, printre exemple numărându-se oraşul Pafos din Cipru cu 32.000 de locuitori şi Matera din Italia, cu o populaţie de 60.000 de locuitori, aproape cât Sfântu Gheorghe.

Data limită pentru depunerea candidaturii pentru titlul „Capitala culturală 2021” este 10 octombrie 2015, urmând să fie susţinută o lună mai târziu în faţa juriului internaţional, care, pe baza proiectelor prezentate, va alege oraşele ce vor intra în turul al doilea. Documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016.

Pentru acest titlu şi-au mai anunţat intenţia de a candida oraşele Arad, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.