Din 14 martie, firmele primesc amenzi cuprinse între 5.000 si 100.000 lei pentru folosirea unor practici comerciale înşelătoare

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Covasna informează populaţia cu privire la modificările aduse Legii privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. Începând cu data de 14 martie a intrat în vigoare Legea care aduce modificări asupra prevederilor legislative din domeniu, stabilind valori mai mari pentru sancţiunile contravenţionale acordate unităţilor care utilizează practici comerciale înşelătoare şi agresive.

Astfel, firmele vor primi amenzi cuprinse între 5.000 si 100.000 lei pentru folosirea unor practici comerciale înşelătoare. De asemenea, cele care aplică practici comerciale agresive riscă amenzi de la 2.000 la 100.000 de lei.

Legea privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii prevede că o practică comercială este înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile prezentate sunt corecte.

O practică comercială este agresivă dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt şi ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele, limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hărţuire, constrângere, inclusiv prin utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

Exemple de practici înşelătoare:

Câteva dintre practicile comerciale înşelătoare pot fi considerate următoarele:

– Agenţiile de turism care publică pe site-ul lor fotografii cu camerele de hotel unde ar urma să fie cazat consumatorul care-şi cumpără sejurul, exagerând dimensiunile camerei şi facilităţile (situaţia este valabilă şi în cazul hotelurilor care-şi fac astfel de reclame înşelătoare).

– Agenţiile imobiliare care fac publicitate pentru vânzarea unui apartament cu trei dormitoare, al treilea dormitor fiind, de fapt, o cămăruţă în care cu greu poate încăpea un pat.

– Operatorii economici care fac publicitate unui serviciu, afirmând că acesta prezintă anumite avantaje şi astfel îl influenţează pe consumator să încheie un contract, deşi în realitate avantajele evidenţiate de vânzător nu există.

– Comercianţii care oferă spre vânzare un produs conceput astfel încât să semene, prin denumire sau imagine, cu un altul similar, al unui competitor, recunoscut pentru caracteristicile calitative superioare ale produselor pe care le pune în vânzare.

Exemple de practici agresive:

Pot fi considerate practici comerciale agresive următoarele:

– Un vânzător care sună la uşa unui apartament pentru a convinge pe cineva să cumpere un produs, ignorând repetatele solicitări ale persoanei în cauză de a pleca.

– Angajaţii care vând servicii bancare sau de telefonie şi sună la telefon în încercarea de a convinge pe cineva să facă un credit, o refinanţare a unui credit sau să-şi schimbe abonamentul telefonic.

– Un service auto care face mai multe reparaţii la maşină decât ar fi nevoie nevoie şi constrânge clientul să plătească pentru serviciile nesolicitate prin refuzul de a elibera maşina.

Pentru a-i determina pe comercianţi să renunţe la astfel de practici, consumatorii trebuie să sesizeze în scris Protecţia Consumatorilor şi să ataşeze documentele sau pliantele care dovedesc practicile ilegale ale căror victime au fost.