Operatorii de salubritate din judeţul Covasna afirmă că vor fi pregătiţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor textile până la 1 ianuarie 2025, când devine obligatorie la nivelul Uniunii Europene, dar, deocamdată, nu ştiu ce vor face cu cantităţile adunate, deoarece în România există foarte puţine firme care se ocupă cu procesarea acestora.

„Conform legislaţiei, de la 1 ianuarie noi suntem obligaţi să colectăm separat deşeurile textile. Acest lucru este, teoretic, benefic, iar noi putem să fim pregătiţi. Ştim câte containere trebuie să cumpărăm, ştim unde trebuie să le punem, deci astea sunt lucruri care depind de noi. Din păcate, cum se întâmplă în domeniul deşeurilor, dar şi în alte părţi, şi acum am pus căruţa în faţa cailor. Adică astăzi nu ştim în România câte unităţi procesează aceste textile, la câţi kilometri trebuie să le duc eu de la staţia de sortare sau din Sfântu Gheorghe, care, evident, are nişte costuri. Deci, pur şi simplu nu putem face nişte calcule, care sunt costurile reale ale colectării, transportului şi sortării”, a declarat joi, pentru AGERPRES, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (ADI SIMD) Covasna, Ambrus József.

Potrivit acestuia, un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor textile, derulat în urmă cu câţiva ani în municipiul Sfântu Gheorghe, s-a „împotmolit” tocmai pentru că nu există continuitate în fluxul de reciclare şi procesare.

„Noi am făcut, împreună cu societatea de salubritate TEGA din Sfântu Gheorghe, acum doi ani, chiar trei ani, un program pilot, în care am colectat zece camioane de deşeuri textile. Eu, personal, am fost la Bucureşti, am scos codurile CAEN şi am găsit o singură firmă în România care procesa textile, adică făcea lavete tocmai la Oradea. La un calcul foarte simplu, transportul din Sfântu Gheorghe până la Oradea este atât de mare încât această cheltuială nu poate fi plătită de populaţie (...) Şi din zece camioane, două s-au dus ca ajutoare, iar opt camioane le-am depus în groapă, pentru că nu am avut unde să reciclăm”, a mai spus acesta.

Ambrus József a menţionat că sunt, într-adevăr, necesare măsuri pentru reducerea impactului deşeurilor textile asupra mediului înconjurător, dar este nevoie şi de o legislaţie coerentă.

„S-a auzit că se vor face OIREP-uri (organizaţii care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului - n.r.). Adică, aşa cum s-au făcut OIREP-uri pentru ambalaje, se vor face OIREP-uri şi pentru textile. Întrebarea mea este când se vor face, care este legislaţia care va coordona, ce va trebui făcut pentru a accesa fondurile de la OIREP-uri? Deci, este o ceaţă totală. Ceea ce ştim este că trebuie să colectăm selectiv, dar lipsesc în totalitate politicile publice care trebuie să vină din Bucureşti, de la minister, de la Guvern (...) Deci aşteptăm legislaţia, aşteptăm să vedem care sunt aceste politici publice, pentru că, evident, trebuie făcut ceva pentru a colecta aceste deşeuri textile. Este o cantitate destul de mare care se depozitează în groapă şi este păcat. Dar de aici până la a colecta de la 1 ianuarie, fără să ştii care sunt procesatorii, unde trebuie duse deşeurile, e haos”, a afirmat Ambrus József.

Operatorul regional de salubritate TEGA din Sfântu Gheorghe a anunţat că va amplasa containere speciale pentru colectarea deşeurilor textile şi va organiza, periodic, acţiuni de colectare a acestora în mediul rural.

„Pentru noi, întrebarea este ce se va întâmpla cu deşeurile textile pe care le colectăm, dar probabil vom primi un răspuns anul viitor. Deşeurile textile reprezintă o problemă globală, în principal din cauza industriei de modă, care produce haine ieftine la preţuri de dumping. Problema principală nu este modul de colectare, ci soarta ulterioară a deşeurilor textile. Procesarea acestora în cantităţi mari este costisitoare, iar în România doar foarte puţine companii se ocupă de această problemă”, a declarat directorul societăţii, Máthé László.