A murit Dinu Patriciu
Omul de afaceri Dinu Patriciu a încetat din viaţă într-un spital din Londra. El avea 64 de ani şi suferea de cancer. Dinu Patriciu a ajuns pe masa de operaţie la sfârşitul lunii decembrie 2012, când a fost supus unui transplant de ficat.
Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, Dinu Patriciu a lucrat înainte de decembrie 1989 în domeniul imobiliar, în România şi în Emiratele Arabe Unite. Revoluţia l-a prins la Abu Dhabi, unde coordona lucrările unui palat pentru fiul șeicului Reza. În ianuarie 1990 a revenit în ţară şi a decis să se implice în viaţa politică. Dinu Patriciu a creat prima companie privată de la noi din ţară. De aceea i s-a spus “primul capitalist”. De numele lui se leagă preluarea Rompetrol, în condiţii neclare. A fost cel mai bogat român, cu o avere care depăşea 3 miliarde de euro. În utlimii ani, însă, averea i s-a micşorat de 12 ori.
Omul de afaceri Dinu Patriciu s-a perindat prin viața publică pornind de la imaginea unui tânăr liberal care a luptat împotriva lui Ion Iliescu și fiind amintit în prezent drept un mogul transpartinic care s-a retras total din orice activitate politică, în special după implicarea sa în conflictul despre presupusa agresiune comisă de Traian Băsescu asupra unui copil, în campania din 2004.
Dinu Patriciu și-a făcut intrarea în viața publică a României prin politică, înființând PNL - AT alături de Călin Popescu Tăriceanu, Horia Rusu și Viorel Cataramă în 1990. Politica l-a trecut pe la șefia PL în 1993, a obținut primul mandat de deputat în 1992 și a revenit în 1998 în PNL după unificarea liberală, acesta fiind și anul în care se lansează în afaceri.
Cu Rompetrol achiziționat în 1998, Patriciu se vede obligat să demisioneze în 2003 din Parlament, din cel de-al doilea mandat al său de deputat, după ce o lege obligă politicienii să aleagă între afaceri și politică. Acesta e punctul în care Patriciu trece peste ideologiile și valorile pentru care milita cu ani în urmă și trece la a-și cultiva relații bune cu Adrian Năstase, la a sponsoriza PSD și campania lui Geoană la primăria Capitalei, toate acestea fiind mânate de interesele sale pentru domeniul afacerilor.
Arestarea sa în 2005 în dosarul Rompetrol îl transformă în cel mai aprig dușman al președintelui Traian Băsescu.
"Singurul care s-a implicat în acest dosar, din interese politice, a fost președintele țării. S-a implicat în modul cel mai direct. Și i-am arătat-o și lui însuși. Odată, când ne-am întâlnit la domnia sa în birou. Uitându-se în ochii mei, îmi spunea că niciodată nu se va da pe mâna unor procurori și nu se va implica într-un dosar penal. Se întampla în 2005, în toamnă, cu multă vreme dupa episodul reținerii mele. Mi-a spus că nu se va da niciodată pe mâna unor procurori amestecându-se într-un proces judiciar. Iar eu n-am făcut altceva decât să-i arăt cu degetul pe o etajer[ de la domnia sa din birou pe care erau niște dosare ]n coperi albastre, pe două dintre ele scria Rompetrol. Înseamnă că era perfect la curent cu ce se întâmpla. După care am tăcut amândoi. Am foarte multe probe privind această implicare, dar n-aș dori să detaliez acest subiect”, declara acesta în 2009.
Alături de Dan Voiculescu și Ion Țiriac, Patriciu a susținut amânarea aderării României la UE, motivând că România nu are cum să facă față competiției din UE.
Totuși cel mai violent scandal în care ia parte este cel din campania pentru prezidențiale din 2009 când îl acuză pe Traian Băsescu că a lovit un copil în campania din 2004. La o zi după ce a pornit această ipoteză, președintele este pus față în față cu imagini care să probeze acest lucru, imagini care ulterior s-au dovedit a fi trucate. Scandalul ia final în aprilie 2013, când Patriciu a pierdut definitiv procesul cu Băsescu, instanța arătând că omul de afaceri a vătămar dreptul președintelui la onoare și reputație.
Dinu Patriciu și-a făcut intrarea în lumea mogulilor în 2006 când, după ce cumpără Adevărul, vinde un an mai târziu și Rompetrol către Kazmunaigaz.
Sfârșitul omului, mogulului și afaceristului Dinu Patriciu vine nu prin condamnare la închisoare sau scandaluri politice, ci printr-o dramă personală marcată de lupta cu boala și lupta cu soția sa pentru avere.